Eventuala chemare a lui Radu Banciu în faţa membrilor Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru explicaţii în legătură cu afirmaţiile făcute în emisiunea ,,Lumea lui Banciu'' despre Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc şi relaţiile interetnice din zona vizată de acest proiect controversat reprezintă un grav şi periculos atentat la libertatea de exprimare. Mai mult, noi credem că este o încercare tâmpă de intimidare a unei voci libere într-o ţară unde făţărnicia are deja rang de virtute. A-l mâzgăli pe Radu Banciu cu o chemare pentru suspiciuni de discriminare etnică reprezintă o mârşăvie în sine. Mai ales că Banciu  vorbeşte din perspectiva omului care a crescut în mijlocul acestui creuzet etnic care este Târgu-Mureş. Şi dacă povesteşte anumite lucruri care nu convin o face frust, de la nivelul vecinului de bloc, fără un interes politic sau de altă natură. El expune, din perspectiva sa, o stare de fapt. Exact cum îi permite şi garantează Constituţia României.

Pornind de la aceste prime consideraţii, dacă Radu Banciu va fi chemat să dea socotelă pentru că a vorbit în limitele Constituţiei României despre un subiect care preocupă societatea românească, noi ne rezervăm dreptul de acţiona şi reclama la CEDO acest abuz împotriva unui cetăţean român.

 Mai ales că CNCD este o instituţie publică aflată sub controlul unui Parlament cu 10 membri pentru care s-a cerut ridicarea imunităţii pentru acte de corupţie.

Radu Banciu, despre crearea Ținutului Secuiesc: O chestiune pur rasistă, de o gravitate ieșită din comun

Şi mai avem o întrebare pentru politrucii de la CNCD. 

Când, pentru prima oară un premier al României, respectiv laşul de Ponta, a participat la comemorarea a 165 de ani de la bătălia de pe vârful Nyerges şi, tot pentru prima oară, acesta a fost întâmpinat la ceremonie cu imnul Ungariei, interpretat de o fanfară, și abia apoi a fost pusă o înregistrare cu imnul de stat al României, n-a fost discriminare?

De ce imnul României n-a beneficiat de acelaşi tratament din partea organizatorilor? S-a sesizat cineva de la CNCD în legătură cu acest fapt fără precedent? Pe care, oricum, dobitocul de prim-ministru al României l-a înghiţit pe nemestecate.

Ce conţine proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Limba maghiară, alături de cea română, este limbă oficială

Paragrafe din controversatul proiect de autonomie a Ţinutului Secuiesc au fost publicate în exclusivitate de hotnews.ro. Constituirea Ţinutului Secuiesc ca o regiune autonomă cu personalitate juridică, publicarea în limba maghiară a hotărârilor de guvern care interesează regiunea şi considerarea limbii maghiare, alături de cea română, drept limbă oficială în regiune se numără printre doleanţele maghiarimii.

 Redăm mai jos câteva prevederi:

• (...) Ţinutul Secuiesc să se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

• Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene.

• Politica externă, cea monetară şi apărarea naţională, inclusiv organizarea şi conducerea serviciilor secrete, rămân în competenţa exclusivă a statului şi nu pot fi modificate prin lege.

• (...) În Tinutul Secuiesc va funcţiona cel puţin o agenţie a Băncii Naţionale Române, având competenţele pe care le au celelalte agenţii ale acesteia.

• Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. (...) În domeniile normative care nu sunt de competenţa regiunii dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii.

• Executivul regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc. Preşedintele regiunii este preşedintele executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedintele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preţedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii.

• Executivul regional este organ executiv al regiunii, avînd următoarele competenţe: a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional; b) activitate administrativă în problemele de interes regional; c) administrarea patrimoniului regional, controlul gestiunii banilor publici regionali, a serviciilor publice regionale, alte atributii ce ii sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative; d) adoptarea de măsuri urgente din competenţa consiliului regional sub rezerva supunerii ratificării acestuia la prima reuniune.

• Actele normative regionale şi judeţene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.

• Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor in vigoare. • Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al regiunii.

• Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionarii unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii. (...) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii.

• Se fac venit al bugetului regiunii urmatoarele: a) 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii; b) 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea; c) 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii; d) 50% din profitul net realizat de Loteria Româna pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

• În vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de prezentul statut, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu următoarele cote defalcate din veniturile bugetului de a) 50% din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului; b) 50% din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ; c) 50% din taxa pe valoarea adaugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor catre acestea; d) 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi; e) 50% veniturile din taxe administrative f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu exceptia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor institutii publice. (2)Valoarea cotelor parti sus mentionate include si veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judetului.

• În vederea declarării şi colectării impozitelor şi taxelor care se generează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, societăţile comerciale care nu-şi au sediul social în Ţinutul Secuiesc au obligaţia de a înfiinţa un punct de lucru, ca centru de profit.

• Proiectul de buget înaintat de executivul regional sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului regional sau, după caz, al celui judeţean. (...) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.

• În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţeană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective ţi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.

• 2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Tîrgu Mureş, respectiv tribunalele judetelor Covasna,Harghita şi Mureş, şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii maghiare, iar 1/3 comunităţii româneşti. (...) Cel putin 1/3 dintre magistraţii judecătoriilor din localităţile în raza de arondare cărora comunitatea maghiara este minoritară, trebuie să apartină acestei comunităţi.

• Un judecator ales dintre judecatorii apartinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.

• Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limba oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general, precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.

• Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale, după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi, în general, entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetaţenii în limba pe care o aleg acesţia. (...) În cadrul instituţiilor de tip militar, limba româna este unica limbă oficială.

• Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecatoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.

• Administraţiile publice din regiune trebuie să foloseasca în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.

• Statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului de regiune autonomă.

Distribuie Distribuie Comentarii