A cincea ediție a Zilelor Arhitecturii Balneare ZAB Govora a demarat luni, 8 iulie 2024. Timp de aproximativ o săptămână bogata moștenire culturală a stațiunii va fi pusă în lumină. Charlie Ottley se numără printre cei care sprijină inițiativa.

Poveștile despre arhitecții faimoși ai vremurilor trecute care și-au legat destinul de stațiunea balneară din județul Vâlcea ori despre locuri în sine, despre viața socială de altădată de la băi, sau despre personalitățile care s-au perindat pe aici de-a lungul timpurilor, dar și discuțiile despre grafica urbană din socialism ori soluțiile prin care comunitatea își poate salva comorile patrimoniale , atelierele de scriere creativă, ori spectacolele de jazz sau imersiv sunt menite să-i atragă pe localnici și turiști și să le dezvăluie lucruri până acum necunoscute sau prea puțin știute despre patrimoniul cultural și natural din Băile Govora.

O serie de astfel de activități interactive, expoziții, tururi ghidate și proiecții de lumină, muzică și film, se vor desfășura în stațiunea balneară din județul Vâlcea pe tot parcursul acestei săptămâni (8 - 14 iulie),

Deja printre cei care au vrut să afle mai multe detalii despre eveniment s-a numărat și jurnalistul britanic Charlie Ottley. Acesta a mers la Govora să înțeleagă și să-și arate susținerea pentru proiectul demarat de un colectiv interdisciplinar de specialiști - StudioGovora.

Regizorul este și ambasadorul Geoparcului aspirant UNESCO „Oltenia de sub Munte” care reunește mai multe zone din Vâlcea.

„Sunteți ultima linie de apărare”

Prezența celui mai popular promotor al imaginii României în afara granițelor țării a fost dezvăluită chiar de către organizatorii evenimentului care au postat pe pagina de Facebook StudioGovora un video în care Charlie Ottley vorbește despre patrimoniul balnear aflat în pericol și face un apel pentru salvarea acestuia prin implicarea societății civile și nu numai.

„Vrem să le mulțumim lui Charlie Ottley și echipei ”Flavours of Romania” pentru vizita pe care ne-au făcut-o. Am vorbit puțin despre patrimoniul local, cum construim comunități și cum implicăm tinerii în planurile de viitor și, nu în ultimul rând, despre speranță”, au dezvăluit inițiatorii ZAB (Zilele Arhitecturii Balneare) despre cum a decurs întâlnirea cu regizorul britanic.

Ei au mai menționat și că: „Mesajul nostru comun pentru public rămâne, în urma acestei discuții, că neglijența este una dintre cele mai acute amenințări pentru patrimoniul țării, dar fiecare dintre noi poate contribui la un viitor pentru stațiunile balneare”.

La rândul său, Charlie Ottley a spus: „Vreau să felicit și să mulțumesc echipei Studio Govora pentru toată munca depusă pentru a salva monumentele și clădirile istorice din acest oraș. Este una dintre cele mai importante stațiuni balneare din România, alături de Borsec, iar în perioada sa de glorie era un loc de atracție pentru oamenii care veneau aici pentru beneficiile curative ale apelor minerale și nu numai. Acum, multe dintre clădirile de aici se prăbușesc, stau goale sau sunt în paragină”.

Iar după ce i-a catalogat pe inițiatori drept „ultima linie de apărare” și i-a îndemnat să continue munca minunată, a făcut un apel și către români, trăgând în același timp și un semnal de alarmă: „Dacă simțiți că vreți să vă implicați, căutați StudioGovora. Puteți face donații, vă puteți implica prin voluntariat, puteți ajuta salvarea patrimoniului istoric și arhitectural al României. Pierdem sute de monumente în fiecare an din cauza neglijenței și a lipsei de finanțare. Iar dacă vrem să menținem locuri ca acesta, înfloritoare în viitor prin turism, trebuie să salvăm ce a mai rămas”.

Cum poate fi pus în valoare patrimoniul balnear lăsat de izbeliște

Nu multe stațiuni din țara noastră, indiferent de natura lor - balneare, montane, de pe litoral, viticole, de agroturism, culturale și istorice, de aventură și ecoturism etc. - se mai pot lăuda cu clădiri istorice, cu o arhitectură atât de impresionantă precum cea din Băile Govora. Deși aproximativ 30% din clădirile orașului istoric, din ce s-a mai păstrat până în zilele noastre, sunt abandonate și în stare avansată de degradare, tocmai acest patrimoniu a constituit baza inițiativei ZAB .

Mare parte dintre aceste clădiri, care altădată reprezentau fala stațiunii, nu doar că sunt de dimensiuni considerabile, dar și definesc identitatea stațiunii ca oraș balnear specific secolului XIX - începutul secolului XX.

Patrimoniul lăsat de izbeliște a stat la baza constituirii StudioGovora - specialiștii fiind deciși să redea strălucirea și faima de odinioară a stațiunii balneare, prin conservarea și salvarea unor astfel de clădiri. De cinci ani se luptă cu prejudecăți, stereotipuri, cu suspiciunile localnicilor, ale autorităților, deciși să demonstreze că acolo unde statul dă rateuri, societatea civilă poate face minuni. Astfel a luat naștere și proiectul Zilele Arhitecturii Balneare de la Govora.

Unii susțin că rezultatele a ceea ce au reușit să facă se văd prin faptul că un foișor istoric a fost reabilitat, sau o vilă a fost pusă în conservare, alții cred că sunt pași prea mici, unii apreciază că vară de vară stațiunea prinde viață datorită multitudinii de evenimente care se organizează aici, alții și-ar dori ca totul să se schimbe peste noapte. Cu toții, însă, își doresc să se bucure de vremuri în care despre Băile Govora să se vorbească doar la superlativ.

Clădiri - opere de artă și faimoșii lor arhitecți

Anul acesta, Zilele Arhitecturii Balneare aduc în premieră o serie de reportaje din epoca de aur a balneologiei și nu numai. Proiecțiile de film sunt găzduite de cinematograful construit pentru a fi inițial Cazinou de către prima femeie – arhitect din Europa - Virginia Andreescu Haret.

Nu este singurul arhitect de renume care și-a lăsat amprenta în Băile Govora. Arhitectului francez Ernest Doneaud și inginerilor constructori A. Puklicky şi N. I. Brătescu li se datorează alte trei clădiri emblematice ale stațiunii: Palace, Uzina și Pavilionul de Băi - denumit inițial „Stabilimentul de Băi” -, legate între ele printr-un tunel subteran, în ciuda distanței dintre ele.

Toate clădirile au supraviețuit vremurilor, dar doar Hotelul Palace se bucură astăzi de strălucirea de altă dată, grație accesării unor fonduri europene. În schimb, Uzina și Stabilimentul au rămas în ruină.

Poveștile fascinante ale patrimoniului balnear

Uzina de apă și electricitate asigura pe vremuri alimentarea cu apă potabilă și pomparea apelor termale până la Stabiliment. Pe atunci, pavilionul avea nu mai puțin de 145 de cabine diferențiate ca dotări și confort în patru categorii: lux, clasa I, clasa II și clasa III.

Pavilionul de Băi a găzduit pe vremuri Institutul de Fizioterapie unde se aplicau cele mai moderne tratamente, precum primele tratamente hiperbarice în cabine metalice asamblate prin nituire, demontate între timp și vândute ca fier vechi. Și tot aici, prin anii '60 s-a experimentat, pentru prima dată în Europa, tratamentul cu câmp magnetic de joasă frecvență „Magnetodiaflux“.

Cât despre parcul balnear, despre care se spune că ar fi cel mai mare ca întindere din țară, el a fost amenajat de către arhitectul peisagist Ernest Pinard, același care și-a adus contribuția și la crearea cel mai mare parc din București și chiar de pe continent, unicat în Europa - „Regele Mihai I al României”, fostul Herăstrău.

Atelier de restaurare și bancă de materiale istorice, printre activitățile ZAB

Cu ocazia celei de-a cincea ediții a ZAB, inițiatorii vor să pună în valoare unul dintre izvoarele minerale, construit în perioada socialistă, pentru a fi reintegrat cu ajutorul localnicilor și al turiștilor în peisajul promenadei balneare care începe cu Izvorul Ferdinand I, singurul izvor istoric încă funcțional.

De aceea, nu întâmplător evenimentul din acest an se intitulează „În jurul apei”, având în vedere că izvoarele minerale au stat la baza fondării stațiunii, chiar dacă între timp au intrat într-un con de umbră odată cu reducerea drastică a infrastructurii de tratament prin închiderea Pavilionului de Băi.

Din acest motiv specialiștii care se străduiesc să readucă la viață Băile Govora intenționează să creeze și un atelier de restaurare și o bancă de materiale. ca alternativă la păstrarea decorațiilor istorice, a tâmplăriilor, mobilierului sau materialelor originale.

În acest mod și-ar aduce aportul atât prin cunoștințele practice cât și cu mâna de lucru necesară, având în vedere că nu mai există meșteri prin zonă care să cunoască tehnicile tradiționale ori dispuși să lucreze cu materiale istorice. Astfel se explică și procesul care a dus la degradarea patrimoniului imobiliar .

Atelierul de restaurare și banca de materiale istorice ar urma să funcționeze în centrala termică abandonată în anii ’60, pe care de asemenea vor să o revitalizeze printr-un proces ce va demara chiar în cadrul Școlii de vară interdisciplinară „Govora Heritage Lab” ce va avea loc în perioada 8 – 16 septembrie 2024.

Timp de o săptămână, studenți de la Arhitectură, Urbanism, Peisagistică, Geografie, Antropologie, Istorie și Turism vor colabora sub îndrumarea unor lectori pentru a găsi cele mai bune idei de a aduce la viață clădirile abandonate din Băile Govora.

Stațiunea construită după modelul balnear din Occident

Tot în cadrul ediției din acest an a ZAB, participanții vor afla și o altă poveste a trecutului legată de elementele de identitate ale stațiunii. Întâmplător, chiar în centrala termică abandonată au fost descoperite două afișe vechi cu informații de altădată despre recomandările de cură și trasee turistice, realizate la finale anilor ’80. Ulterior, s-a aflat că cel care a creat logo-ul stațiunii, graficianul Nelu Ivan încă mai poate povesti despre vechiul semn de intrare în oraș, despre însemnele de pe sticlele de apă minerală ori chiar despre afișele de altădată ce cuprindeau programul de divertisment din Govora Băi.

Prin urmare, ZAB va oferi o săptămână plină de activități inter-generaționale cu tururi ghidate tematice despre istoria, arhitectura, viața socială sau chiar despre liliecii din Băile Govora, conferințe și discuții pe diverse teme, expoziții de arhitectură și grafică urbană, vânători de comori naturale, urbane și culturale, toate având ca puncte de interes clădiri ori construcții emblematice precum Cazinoul, Parcul Balnear, Hotelul Ștefănescu, fostul Centru Meșteșugăresc / Cooperativa Sârguința, Izvorul Ferdinand I, Amfiteatrul etc.

Ar mai trebui menționat și faptul că Băile Govora reprezintă prima stațiune cu capital de stat din țara noastră, fiind înființată în 1887 după modelul orașului-parc adoptat de stațiuni balneare franceze precum Vittel, Vichy, Evian sau Aix-les-Bains. Peisajul cultural, valoros la nivel național și european, reprezintă un exemplu relevant de oraș termal la granița dintre Orient și Occident, prea puțin cunoscut, susțin inițiatorii ZAB - evenimentul dedicat revitalizării patrimoniului prin artă și implicare civică.