Interesul manifestat de serviciile administrației publice pentru rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile este relativ scăzut, relevă un studiu referitor la identificarea nevoilor grupurilor defavorizate, cu risc de marginalizare și excluziune socială, realizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în parteneriat cu Asociația Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă - Agenda 21.

Cetățenii defavorizați au încredere mai scăzută în potențialul autorităților publice. Conform studiului, două treimi dintre persoanele intervievate susțin că nu sunt, de regulă, consultate de administrație, reprezentanții grupurilor vulnerabile susținând că nu au auzit de vreo modalitate de consultare publică. Un exemplu în acest sens ar fi că ședințele consiliilor locale nu sunt cunoscute de către populație. Însă, cei din grupurile vulnerabile admit că există o slabă implicare a cetățenilor în îmbunătățirea serviciilor.

"Tema incluziunii este una importantă. Cei care se simt marginalizați probabil au riscul de a merge și pe alte căi decât cele ale conviețuirii. Acest studiu poate fi un suport pentru autoritățile locale în sensul rezolvării problemelor. Ne gândim să promovăm aceste concluzii și la nivelul Guvernului pentru a fi valorificate", a declarat președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Jozsef Birtalan, marți, în conferința de lansare a Studiului privind identificarea nevoilor grupurilor defavorizate, cu risc de marginalizare și excluziune socială.

Sociologul Victor Bădoiu, autor al studiului, a declarat pentru AGERPRES că elementul de noutate îl constituie "relația de dependență între încrederea între instituții și transparența decizională, accesul egal la serviciile furnizate cetățenilor, respectiv la adresabilitatea lor".

"Noi am încercat să evidențiem un profil socio-demografic, acele categorii mulțumite și mai puțin mulțumite, și pe un set de măsuri predefinite am descoperit ce șanse oferă oamenilor implementarea acestor măsuri, (...) care sunt prioritățile și în ce măsură oamenii s-ar implica în susținerea măsurilor. De regulă, sunt mulțumiți cei care au încredere mare în instituții. Cei care cred că dovedesc transparență sunt cei care au mai multe studii. (...) Cei din comunitățile marginale vor o relație mai strânsă cu instituțiile printr-un centru de informare, inițierea unor acțiuni destinate informării, realizarea de parteneriate interinstituționale și formarea de grupe de susținere a persoanelor vulnerabile", a explicat Bădoiu.

El a arătat că scopul cercetării este ca autoritățile să poată vedea pentru ce măsuri ar primi susținere, care ar fi prioritățile, care e modelul de guvernare incluzivă — acele planuri strategice asumate de cetățeni și autorități.

În privința discriminării și excluziunii sociale, respondenții se simt marginalizați mai ales în obținerea unui loc de muncă.

Studiul a fost realizat prin aplicarea de chestionare pentru 1.200 de persoane, respectiv 600 de respondenți din mediul instituțional și 600 de cetățeni din cadrul comunităților locale incluse în proiect.

Cu ocazia lansării studiului a fost prezentat și un Compendiu de bune practici în domeniul incluziunii sociale, care se dorește a fi o resursă pusă la dispoziția tuturor actorilor implicați în procesul complex de incluziune socială a diverselor grupuri vulnerabile sau a comunităților dezavantajate.

Atât studiul, cât și compendiul sunt realizate în cadrul proiectului Guvernare Incluzivă, implementat cu sprijinul financiar al Programului RO10 — CORAI, program finanțat prin Granturile SEE 2009-2014 și administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Proiectul a vizat inițiative menite să răspundă mai bine problemelor cu care se confruntă grupurile dezavantajate din județele Buzău, Călărași, Cluj, Dolj și Mureș, prin colaborarea dintre autoritățile publice și societatea civilă.

AGERPRES