„Cerințele reclamantului au fost de fetiș-sclav”/Cel mai penibil proces din România/Videochat-istă obligată să îi restituie 13.000 de euro unui client
O videochat-istă a fost obligată să îi restituie unui client care a dat-o în judecată peste 13.000 de euro. În proces, femeia, căsătorită între timp, s-a apărat spunând că banii i-au fost trimiși ca parte a prestației oferite clientului care a cerut să fie dominat financiar de la distanță, relatează Ziare.com .
Judecătoria Ploiești a pronunțat o primă sentință într-un dosar în care un bărbat a dat-o în judecată pe o videochat-istă care l-a convins să îi transfere (pe numele unor apropiați) peste 13.000 de euro. Procesul a fost deschis în anul 2019, iar bărbatul a arătat în instanță că a cunoscut-o pe o platformă pentru videochat pe femeia pe care a dat-o în judecată în anul 2019.
Bărbatul, convins să o împrumute pe noua sa prietenă
Bărbatul a arătat că după ce a cunoscut-o pe tânără pe platforma pentru videochat, „aceasta i-a propus să o contacteze video prin intermediul aplicației Skype, ocazie cu care i-a comunicat că pentru acest lucru va fi nevoie să achite contravaloarea minutelor petrecute online”.
Avocatul bărbatului a arătat în instanță că „observând probabil disponibilitatea financiară (n.r. a bărbatului) și oportunitatea obținerii unor sume de bani, pârâta a încercat să pună bazele unei relații de amiciție, aducând în discuție diverse probleme personale și de familie cu care aceasta spunea că se confrunta, și care, de fiecare dată, necesitau anumite cheltuieli”.
Astfel, susține bărbatul, fata l-a convins să o împrumute cu mai multe sume de bani, ajungându-se să îi transfere tinerei (pe numele altor persoane) peste 13.000 de euro.
„Ambele părti au convenit verbal faptul că această suma de bani a fost acordată cu titlu de împrumut, pârâta precizând că va restitui suma de 7.000 € (euro) până la sfârșitul lunii august 2018 și suma de 6 .000 €(euro) până la sfârșitul lunii octombrie 2018, în cuprinsul conversațiilor avute prin intermediul aplicațiilor WhatsApp si Skype, pârâta recunoscând că sumele de bani au fost primite cu titlu de împrumut”, a mai arătat avocatul bărbatului în proces.
„Cerințele reclamantului au fost de fetiș-sclav”
Videochat-ista dată în judecată s-a apărat susținând că pe platforma pe care a fost abordată, bărbatul a cerut „fetiș- sclav”. „Exclusiv în mediul virtual fiecare dintre părți își asuma un rol, respectiv reclamantul pe acela de "money slave" ( sclav de bani) și pârâta pe acela de "mistress" (stapână), această fantezie virtuală - întâlnită în mediul virtual de acest gen fiind cunoscută sub denumire de fetișul „dominației financiare”, definit ca „acel fetiș în care o femeie primește bani de la un bărbat fără să facă altceva decât să-l umilească de la distanță”.
„Esențială pentru persoana care apelează la acest tip de fetiș (al dominației financiare) este crearea senzației că se profita de pe urma sa, această senzație fiind ceea ce urmărește persoana respectivă pentru a-și atinge scopul (de natură sexuală) pentru care a apelat la acest tip de fetiș.
Tipul relației care s-a derulat între cele două părți nu poate fi de împrumut deoarece împrumutul presupune restituirea sumei împrumutate; or aceasta obligație de restituire nu putea -psihologic- să creeze efectul scontat și urmărit de reclamant atunci când apela la servicii sexuale on line de tipul fetiș-sclav, că sumele trimise de reclamant pe numele persoanelor arătate în documentele de plata reprezentau de fapt contravaloarea timpului petrecut de reclamant cu pârâta fie online, fie pe telefon”, s-a apărat videochat-ista în instanță.
Femeia, obligată să restituie banii
Judecătoria Ploiești a obligat-o pe videochat-istă să îi restituie clientului său banii primiți arătând că „nu poate fi primită apărarea pârâtei cu privire la fetișul dominației financiare, întrucât acesta presupune, pentru sclavul sexual, doar crearea impresiei că se profită de pe urma sa, nu o sărăcire în realitate, iar pe de altă parte, rolurile sunt însușite de părți doar în spațiul virtual, nu în viața reală”. „Or, ieșirea sumelor de bani ce fac obiectul acțiunii din conturile reclamantului reprezintă o realitate”, se mai arată în sentința Judecătoriei Ploiești, care a fost atacată cu apel.
