Cerere de strămutare admisă în procesul intentat de Mircea Moloț prefectului județului Hunedoara
Curtea de Apel Alba Iulia a admis vineri cererea de strămutare formulată de președintele suspendat al Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Moloț, în procesul acestuia cu Prefectura Hunedoara pentru anularea ordinului prin care mandatul său încetează înainte de termen pe motiv de incompatibilitate.
Decizia fiind definitivă, Tribunalul Alba este cel care va judeca mai departe procesul intentat de președintele suspendat al CJ Hunedoara pentru anularea ordinului prin care mandatul său încetează înainte de termen pe motiv de incompatibilitate.
Mircea Moloț cere instanței de judecată anularea actului administrativ emis de prefectul județului Hunedoara, Sorin Vasilescu, pe 28 ianuarie, ca urmare a sentinței definitive ce a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în procesul în care președintele CJ a contestat raportul ANI prin care era declarat incompatibil.
Potrivit ANI, Moloț s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 26 septembrie 2008 — 30 ianuarie 2009, deoarece a deținut simultan atât funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara, cât și pe cea de președinte al Adunării Generale a Acționarilor, respectiv reprezentant al CJ Hunedoara în AGA de la societatea comercială de interes local SC Drumuri și Poduri SA Deva. Mircea Moloț a contestat, în instanță, raportul ANI prin care era declarat incompatibil, însă a pierdut procesul la Curtea de Apel Alba Iulia, în 20 februarie 2013. Recursul judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză ANI, sentința fiind emisă pe 21 ianuarie 2015.
În prezent, Mircea Moloț este suspendat din funcția de președinte al CJ Hunedoara.
Moloț a scăpat de luni, 9 martie, de arestul la domiciliu, măsură preventivă sub care s-a aflat în ultimele trei luni, dar nu poate să-și exercite profesia și nici activitatea în exercitarea căreia a săvârșit faptele de corupție de care este acuzat de procurorii DNA, respectiv trafic de influență, luare de mită, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese și deținerea fără drept a unui document ce conține informații secret de stat. Anchetatorii susțin că, începând cu 2010, Mircea Moloț a creat și pus în funcțiune un circuit financiar prin care fondurile publice, legal aprobate pe proiecte, au ajuns în conturile unor societăți controlate de ginerele său și de alte persoane interpuse, devenite formal reprezentanți ai acestor societăți. AGERPRES
