Febră, tuse, detresă respiratorie - la jumătatea lui ianuarie, Aïcha, secretară medicală de 57 de ani, este internată la Marsilia cu sindrom respiratoriu acut.
Soțul său Jacques, doctor, descrie "toate semnele clinice ale Covid", inclusiv pierderea gustului și a mirosului.
"Dacă ar fi avut aceste simptome la jumătatea lui februarie, nimeni nu și-ar fi pus întrebări", continuă Jacques. Dar, la acea epocă, Franța nu raportase niciun caz de Covid-19.
Ar fi putut fi Aïcha un caz precoce?
"Putem data începutul epidemiei folosind datele de incidență (viteza de propagare) și studiind genomul virușilor. În două cazuri, în Franța, studiile identifică ultimele 15 zile ale lui ianuarie", arată Samuel Alizon, director de cercetări la universitatea din Montpellier.
Dar "este posibil să fi existat cazuri izolate în ianuarie, înainte de primul caz oficial din 24 februarie".
În Statele Unite, autopsiile efectuate în California în cazuri suspecte de deces au arărat infecții înainte de primul caz oficial din 21 ianuarie.
Virusul circula "cu săptămâni înainte"
Pentru a găsi data venirii virusului, numeroși cercetători caută ipoteticii "pacienți zero", segmentând genomul virusului pentru a reconstitui "arborele genealogic".
Potrivit unor cercetători italieni, virusul ar fi venit în Lombardia între ultima jumătate a lunii ianuarie și începutul lui februarie, cu "săptămâni înainte" ca primul focar epidemic să fie confirmat în jurul datei de 20 februarie.
Chiar dacă testele serologice identifică anticorpii din sânge, nu poate fi stabilită data contaminării.
"Nu putem în general să urcăm la un punct exact în timpul începutului unei epidemii într-o țară", explică Erik Volz, epidemiolog la Imperial College din Londra.
Studiile arată "un început al epidemiei mai degrabă la jumătatea lui ianuarie sau începutul lui februarie în multe orașe europene și nord-americane", adaugă el, asigurând că nu există "nicio dovadă în datele genetice actuale ale unei epidemii mai precoce, în afara Chinei".
Noiembrie sau decembrie în China
În 31 decembrie, Beijingul informa Organizația Mondială a Sănătății despre un focar de pneumonie de origine necunoscută în Wuhan, primul epicentru al epidemiei.
Pentru primele cazuri autoritățile sanitare din Wuhan vorbesc de 8 decembrie. Un studiu publicat de The Lancet evocă identificarea unui prim pacient în 1 decembrie.
Diversele studii filodinamice - care analizează variațiile genetice ale virusului - nu contrazic aceste date.
"Datele merg în sensul unei origini probabile a epidemiei în noiembrie sau în decembrie 2019", subliniază Dr Volz.
Un raport al Imperial College în colaborare cu OMS indică un "strămoș comun" al virusului în 5 decembrie (cu o marjă de incertitudine între 6 noiembrie și 13 decembrie).
Andrew Rambaut, de la Universitatea din Edinburgh, plasează acest strămoș comun în 17 noiembrie (marja între 27 august și 29 decembrie).
"Este normal ca un nou virus să circule fără a fi detectat timp de săptămâni înainte de a fi descoperit", spune Dr Volz.
La acest moment, genomurile a peste 15.000 de viruși Sars-Cov-2 au fost secventate, permițând trasarea circulației sale grației evoluției genetice.
La fiecare replicare, virusul produce mutații (niciuna nemodificând virulența sa).
"Din timp în timp, din hazard, mutațiile se fixează", explică Samuel Alizon.
Pentru Sars-Cov-2, "numărăm în medie două mutații pe lună" și atunci "dacă veți compara doi viruși, puteți număra câte mutații îi separă", continuă el. Urcând pe lanț, se găsește "strămoșul comun al tuturor infecțiilor".
Un strămoș care se află în China. "Toți virușii care circulă în lume urmează linii" apropiate de Wuhan, insistă Dr Volz.
