O echipă de cercetători internaționali avertizează asupra riscului unei pandemii provocate de rezistența antimicrobiană la animalele destinate consumului, cu un accent special pe Asia de Sud-Est. Studiul subliniază pericolul iminent pe care aceste animale îl reprezintă pentru sănătatea publică globală.

7,7 milioane de oameni mor din cauza infecțiilor bacteriene - Foto Shutterstock

O pandemie de superbacterii rezistente la antibiotice ar putea amenința sănătatea publică globală, arată un studiu recent, care subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenție.

Un studiu publicat în International Journal of Food Science and Technology avertizează că animalele destinate consumului ar putea deveni un vector pentru superbacterii periculoase, constituind astfel o amenințare majoră pentru sănătatea publică globală și securitatea alimentară.

„Există o mare pandemie care se pregătește să apară sub forma rezistenței antimicrobiene. Ne vom confrunta cu o situație în care vom rămâne fără antibiotice.”, a declarat Rajaraman Eri, decan asociat al departamentului de bioștiințe și tehnologie alimentară de la Royal Melbourne Institute of Technology din Australia, potrivit Newsweek.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, bolile rezistente la medicamente ar putea cauza până la 10 milioane de decese anual până în 2050. Studiul identifică Asia, în special Asia de Sud-Est, ca un epicentru al rezistenței antimicrobiene la animale. Regiunea adăpostește un număr enorm de animale, inclusiv miliarde de găini și milioane de rațe, bovine, bivoli, porci, oi și capre. Deși aceste animale sunt esențiale pentru economia și alimentația comunităților locale, ele prezintă un risc major în ceea ce privește dezvoltarea și răspândirea rezistenței antimicrobiene.

Antibiotice în farfurie

Coautorul Charmaine Lloyd a subliniat că folosirea excesivă și inadecvată a medicamentelor antimicrobiene, în special pentru stimularea creșterii la animalele sănătoase, a contribuit semnificativ la creșterea rapidă a rezistenței antimicrobiene.

„La fermă, prezența antibioticelor în alimente, sol, scurgerile de apă și deșeurile animale poate contribui la dezvoltarea acestei rezistențe. Deoarece bacteriile rezistente la animale pot fi transferate la om prin lanțul alimentar sau prin contact direct, această cale de transmitere evidențiază legătura dintre sănătatea umană și cea animală, subliniind necesitatea de a aborda rezistența antimicrobiană la animalele destinate consumului”, a spus ea într-o declarație.

Astfel, studiul subliniază importanța diferențierii între rezistența antimicrobiană și prezența reziduurilor în animalele destinate consumului uman.

Rezistența antimicrobiană se dezvoltă atunci când microorganismele devin imune la tratamentele antimicrobiene, în timp ce reziduurile sunt urme de medicamente și alte substanțe care rămân în țesuturile sau produsele animale. Ambele aspecte reprezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană, generând o preocupare tot mai mare legată de consumul de produse alimentare care conțin astfel de reziduuri.

„Reziduurile de medicamente de uz veterinar apar de obicei din utilizarea excesivă și necorespunzătoare a agenților antimicrobieni, a stimulatorilor de creștere și a altor medicamente de uz veterinar în practicile de creștere a animalelor”, a explicat Rajaraman Eri. Cercetătorul atrage atenția asupra inegalității reglementărilor la nivel global, observând că, deși țări precum Australia au politici bine stabilite pentru gestionarea rezistenței antimicrobiene, multe alte națiuni nu beneficiază de asemenea controale. „În multe țări, oricine poate cumpăra antibiotice, fie pentru uz uman sau animal”, a spus el.

Pentru a aborda aceste probleme, echipa de cercetare a formulat șase recomandări adresate factorilor de decizie politică din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), care include țări precum Brunei, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar, Filipine, Singapore, Thailanda și Vietnam. Recomandările includ recunoașterea clară a diferenței dintre reziduuri și rezistența antimicrobiană, promovarea colaborării regionale, implementarea campaniilor de sensibilizare și reglementărilor adaptate fiecărei țări, stimularea cooperării internaționale, întărirea sistemelor de sănătate publică și investițiile în cercetare pentru soluții antimicrobiene alternative și practici agricole durabile.

Mâncăm antibiotice fără să vrem

În fiecare an, 7,7 milioane de oameni mor din cauza infecțiilor bacteriene, ceea ce face ca aceasta să fie a doua cauză de deces la nivel global. De aceea, rezistența antimicrobiană este descrisă și ca „pandemia tăcută”.

La rândul lui, prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, consideră că „problema antibiorezistenței este dată și de nerespectarea protocoalelor de administrare a antibioticelor la specia umană dar și la animale”. Expertul susține că „se dau tone de antibiotice la animale”, iar de acolo pot apărea bacterii ultrarezistente, având în vedere că oamenii, consumând produse derivate de la animal, „mănâncă antibiotice fără să vrea”.

„Cu aceeași atenție cu care se urmărește utilizarea medicațiilor anti microbiene pentru sănătatea umană trebuie supravegheată și reglementată strict utilizarea acestui tip de medicații pentru sănătatea și creșterea animală.”, a afirmat dr. Emilian Popovici anterior pentru „Adevărul”.

Epidemiologul consideră colaborarea globală crucială în combaterea rezistenței antimicrobiene. Aceasta implică parteneriate cu organizații internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), pentru a dezvolta strategii globale pentru combaterea superbacteriilor .