Un studiu recent a demonstrat că fumatul și vapingul pot compromite sănătatea orală, favorizând dezvoltarea de bacterii dăunătoare.

Fumatul și vapatul au fost asociate cu o creștere a numărului de bacterii orale. Foto: Shutterstock

O statistică alarmantă a OMS arată că fumatul este responsabil pentru 8 milioane de decese anuale. Cu toate acestea, 1,3 miliarde de oameni, majoritatea din țările sărace, continuă să fumeze. Indiferent de cantitate, fumatul este extrem de dăunător și poate duce la boli cardiovasculare și cancer. Expunerea la fumul de țigară al altora nu este mai puțin periculoasă.

Microbiomul oral, o comunitate de microorganisme din cavitatea bucală, este esențial pentru menținerea sănătății orale și a întregului organism. Ca prim punct de contact cu lumea exterioară, gura adăpostește un microbiom oral complex care nu doar protejează cavitatea bucală, ci contribuie și la digestie și la întărirea sistemului imunitar.

Orice dezechilibru al microbiomului oral poate avea consecințe serioase, de la parodontită și inflamații locale până la boli grave precum cele cardiovasculare, oncologice sau renale.

Factori precum igiena orală precară, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și fumat pot perturba echilibrul bacterian oral, favorizând apariția unor afecțiuni grave.

Un studiu recent, bazat pe datele a 128 de persoane care au participat la un studiu anterior, a adâncit înțelegerea noastră asupra modului în care influențează compoziția bacteriană a cavității orale. Astfel, au fost analizate ce tipuri de bacterii pot fi afectate mai precis.

Într-un studiu recent, publicat în Heliyon , cercetătorii au examinat legătura dintre fumat și bacteriile din cavitatea orală. Cercetătorii au observat diferențe semnificative în compoziția bacteriană a cavității orale între fumători și nefumători. Fumătorii prezentau concentrații mai mari de bacterii patogene, precum Fusobacterium, Campylobacter și Tannerella forsythia. Aceste bacterii sunt asociate cu afecțiuni gingivale și pot contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare prin inducerea unor procese inflamatorii sistemice.

Fumatul este un factor de risc major pentru sănătatea orală. Substanțele toxice din fumul de țigară, printre care nicotina, gudronul și metalele grele, alterează mediul oral prin reducerea oxigenării țesuturilor, modificarea pH-ului și inhibarea secreției salivare. Aceste modificări favorizează proliferarea bacteriilor patogene, cum ar fi Streptococcus mutans și Porphyromonas gingivalis, implicate în etiologia cariilor dentare și a bolilor parodontale.

În plus, fumatul compromite procesele de vindecare și regenerare a țesuturilor orale, agravând astfel evoluția afecțiunilor dentare. Creşterea excesivă a acestor organisme distruge echilibrul bacteriilor sănătoase care se găsesc în mod normal pe suprafeţele dinţilor, limbii şi palatului.

Prin creșterea numărului de receptori bacterieni, nicotina facilitează formarea biofilmului, o adevărată colonie de bacterii adăpostită într-o matrice extracelulară. Biofilmele dentare sunt asociate direct cu bolile parodontale, cum ar fi gingivita și parodontita, care se caracterizează prin inflamația și distrugerea țesuturilor care susțin dinții. În absența unui tratament adecvat, aceste afecțiuni pot duce la pierderea dinților.

Aceste colonii bacteriene perturbate pot submina răspunsul imun al organismului, încetinind procesele de vindecare și promovând inflamația cronică. Inflamația persistentă este asociată cu pierderea țesuturilor gingivale și osoase, ceea ce poate duce la pierderea dinților și la creșterea riscului de afecțiuni sistemice, precum bolile cardiovasculare. În plus, biofilmele dentare pot adăposti bacterii rezistente la antibiotice, îngreunând tratamentul infecțiilor orale.

Studiul realizat de cercetătorii sud-africani subliniază legătura directă dintre fumat și apariția bolilor orale. Substanțele toxice din țigări perturbă echilibrul delicat al microbiotei orale, favorizând dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și crescând riscul de afecțiuni gingivale, carii și chiar cancer oral. Vestea bună este că renunțarea la fumat poate inversa acest proces, permițând restaurarea unui microbiom oral sănătos. Prin reducerea inflamației și stimularea regenerării țesuturilor, renunțarea la fumat contribuie la prevenirea bolilor orale și îmbunătățește semnificativ calitatea vieții. Autorii studiului subliniază importanța campaniilor de prevenție, în special în rândul tinerilor, pentru a reduce prevalența fumatului și a proteja sănătatea orală a populației.