Fostul dictator a deţinut recordul mondial o perioadă de zece ani cu un trofeu la coarne de cerb obţinut în 1980, în munţii Vrancei.

În anul 1980, preşedintele ţării de la acea vreme, Nicolae Ceauşescu, reuşea să captureze, în Munţii Vrancei, după trei ani de observaţie, un cerb carpatin, aproape de Soveja. Trofeul s-a dovedit a fi o adevărată minune a naturii, obţinând 261,7 puncte, record mondial care nu a fost egalat multă vreme.

Specialiştii spun că istoria cerbului este strâns legată de paznicul de vânătoare Ion Mărăştean, din comuna Soveja, care a urmărit cerbul aproape trei ani până să fie doborât.

Vânătorul a povestit pentru revista Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, că Nicolae Ceauşescu a venit de trei ori la Soveja pentru acest cerb, botezat "Guguştiucul", pentru glasul său frumos.

Ion Mărăştean spune că în anul 1977, Inspectoratul Silvic din Vrancea a raportat la Bucureşti despre existenţa cerbului. Ceauşescu, care era la vânătoare în judeţul Prahova, a lăsat totul deoparte şi s-a hotărât să plece de îndată spre Soveja.

Cerbul, urmărit trei ani

“Ajuns în pădure, la observator, Ceauşescu l-a salutat pe pădurar şi i-a zis: Omul pădurii, unde-i cerbul? Tovarăşe, cerbul este în parcela 46, până la ora 18.00, şade nemişcat acolo".

Ceauşescu a înţeles atunci că nu e bine să-l vâneze, pentru că un trofeu adevărat trebuie urmărit mai mulţi ani şi s-a limitat la luarea unor măsuri administrative împotriva şefilor silviculturii, pe care i-a demis nemulţumit de modul de amenajare a terenului.

În anul următor, Ceauşescu nu a venit la Soveja, ci a amânat pentru 1979, dar cerbul nu şi-a făcut deloc apariţia în bătaia puştii. Pădurarii se temeau că iarna grea ar putea să-l şubrezească, dar spre bucuria şi norocul lor, Guguştiucul a ieşit sănătos din iarnă. Paznicul Ion Mărăştean l-a urmărit zile întregi, până în toamnă.

“Şeful statului a venit în vizită de lucru la Bacău. Băiatul paznicului nu a coborât din observator două zile şi două nopţi la rând. Prin radio se auzea cuvântarea de la Bacău. Imediat a trecut dealul cu elicopterul şi s-au pomenit cu el la observator. De-acum cunoştea bine oamenii şi locurile. Cerbul dormea tun, parcă era stană de piatră. Pare incredibil, dar Ceauşescu a aşteptat o jumătate de oră să se trezească cerbul. Pentru că începuse să se îngâne ziua cu noaptea, Ion Mărăştean a primit permisiunea să scoale cerbul. Pune chemătoarea la gură şi imită ciuta. Cerbul s-a sculat şi Ceauşescu a tras. A luat şi a doua armă, dar nu mai era cazul. L-a nimerit cu un singur foc”, descriu cei de la revista Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.

Coarnele cerbului carpatin, vânat la Soveja şi cu care a obţinut 261,7 puncte, a fost dus la muzeu, la Posada.

"Ceauşescu a vânat mult timp şi la Soveja. Are acel trofeu de coarne de cerb cu record mondial. Un astfel de trofeu face şi 10.000 de euro. Dar trofeele sunt patrimoniu naţional şi nu se vând. Fiecare trofeu are o lege a lui", potrivit lui Gabriel Burghelea, de la Direcţia Silvică Focşani.

La Focşani, la Muzeul Vrancei deţine 200 de trofee din colecţia de la Scroviştea, a căror valoare se ridică la sute de mii de euro. Muzeul este în prezent închis, fiind în procedură de mutare într-o altă locaţie.

Piesele de rezistenţă din expoziţia "Vânat şi trofee de vânătoare" sunt coarnele de cerb carpatin, obţinute de Nicolae Ceauşescu în 1982 la Pralea, un trofeu de 211,12 puncte şi o blană de urs adult, vânat în 1973 la Cuşma, cu 346,91 de puncte. Ambele au fost medaliate cu aur la Consiliul Internaţional de Vânătoare. Acestea ajung la 8.000 de euro fiecare.

Tot acolo sunt 12 trofee obţinute de fostul dictator în Epoca de Aur, de la coarne de cerbi lopătar, blana de la un pui de urs, coarne de capră neagră şi până la colţi de mistreţi dar şi mufloni.

Trofeele sunt tratate de două ori pe an, pentru a nu se degrada.