„ Războiul din Ucraina este cel mai mare din Europa, din 1945 încoace. Va defini percepția asupra războiului pentru deceniile următoare. A spulberat orice iluzie că războiul modern ar putea fi limitat la campanii împotriva grupurilor militarizate sau ar putea evolua către un conflict cu victime reduse în spațiul cibernetic. În schimb, arată un nou tip de război de mare intensitate care combină cea mai recentă tehnologie cu moartea și consumul de muniție la scară industrială și implică, de asemenea, populația civilă, aliații și companiile private”. Câmpul de luptă ucrainean indică trei lecții importante, scrie „The Economist“.

Război în Ucraina FOTO Profimedia

1. Câmpul de luptă devine transparent

„Uită de binoclu sau hărți, gândește-te mai bine la senzorii de pe sateliți și flotile de drone care văd totul. Ieftine și omniprezente, ele furnizează date pentru a fi prelucrate prin algoritmi îmbunătățiți în mod constant, pot găsi acul în carul cu fân: semnalul mobil al unui general rus sau conturul unui tanc camuflat. Aceste informații pot fi transmise apoi prin sateliți către soldatul de cel mai jos nivel din front sau folosite pentru a ghida artileria și rachetele cu o precizie și o rază de acțiune fără precedent”, se spune în articol.

Această calitate a hiper-transparenței înseamnă că războaiele viitoare vor depinde de inteligență. Prioritățile vor fi detectarea inamicului mai repede decât o face el, precum și orbirea senzorilor inamici (drone sau sateliți) și dezactivarea transmisiilor de date pe câmpul de luptă cu atacuri cibernetice, război electronic sau explozibili clasici. „Armatele vor trebui să dezvolte noi moduri de luptă, bazându-se pe mobilitate, dispersie, ascundere și păcălire. Armatele mari care nu investesc în noi tehnologii sau nu dezvoltă noi doctrine vor fi învinse de armatele mai mici care o fac”, prezice publicația.

2. Războiul poate implica o masă mare de oameni, vehicule și muniție, chiar și în era AI

Chiar și în era inteligenței artificiale, a doua lecție este că războiul poate implica încă o masă fizică enormă: sute de mii de oameni, vehicule și milioane de muniții. Pierderile în Ucraina au fost foarte mari, deoarece capacitatea de a vedea ținte și de a le atinge cu precizie duce la o creștere rapidă a numărului de morți. Pentru a se acomoda, trupele au săpat tranșee comparabile cu cele de la Verdun sau Passchendaele. Costul muniției și al echipamentelor este uluitor: Rusia producea 10 milioane de obuze pe an. Ucraina pierde 10.000 de drone în fiecare lună. Ea le cere aliaților săi muniții cu dispersie de modă veche pentru a o ajuta să contraatace.

3. Granița unui război major este largă și neclară

O a treia lecție, care se aplică și pentru o mare parte a secolului al XX-lea, este că granița unui război major este largă și neclară. În conflictele din Afganistan și Irak occidentalii au trimis mici armate profesioniste și au pus o povară mică asupra populației civile (dar adesea au adus multă suferință populației locale). În Ucraina, populația civilă a fost atrasă în război nu numai ca victimă, ci și ca participant. O bunică de la țară poate ajuta la direcționarea focului de artilerie cu o aplicație pentru smartphone. Pe lângă vechiul complex industrial de apărare, o nouă cohortă de firme private joacă un rol crucial.

Noile granițe creează noi provocări. Participarea tot mai mare a populației civile ridică probleme juridice și etice. Companiile private situate în afara zonei fizice de conflict pot deveni ținta unor atacuri virtuale sau armate.