La aproape trei ani de la declanșarea pandemiei, miturile și dezinformările rămân larg răspândite. Simon Nicholas Williams, virusolog, și Stephen Griffin, un cercetător în domeniul sănătății publice, demontează câteva mituri comune despre COVID-19 , scrie The Conversation.

Virusul devine mai blând

În prezent există un mit predominant, pe măsură ce varianta Omicron este cea mai puternică, potrivit căruia SARS-CoV-2 (virusul care provoacă COVID-19) devine mai „blând".

Este adevărat că variantele anterioare Omicron (BA.1 și BA.2) aveau mai puține șanse decât Delta să provoace boli grave, în mare parte pentru că aveau mai multe șanse de a infecta căile respiratorii superioare decât cele inferioare. Acest lucru înseamnă că infecțiile Omicron nu au afectat plămânii la fel de agresiv ca Delta.

Totuși, rezultatele bolii depind în mod critic de imunitate. Când Omicron BA.2 a lovit Hong Kong în primăvara anului 2022, o acoperire vaccinală mai slabă a dus o epidemie devastatoare.

Chiar și în Anglia, unde erau rate de vaccinări ridicate, au existat aproape 29.000 de decese COVID între ianuarie și începutul lunii noiembrie 2022, și zeci de mii de spitalizări.

Subvariantele continuă să scape imunității anticorpilor, iar unele (cum ar fi BA.5) par să afecteze căile respiratorii inferioare. Acest lucru, împreună cu alți factori, a crescut riscul de spitalizare al persoanelor infectate cu Omicron BA.5 în comparație cu BA.2.

Trebuie să reamintim, de asemenea, că milioane de oameni nu pot răspunde eficient la vaccinuri sau sunt expuși unui risc sporit.

COVID-19 afectează doar persoanele în vârstă și vulnerabile

Un motiv frecvent pentru care oamenii nu se vaccinează este o percepție de tipul: „Eu nu mă voi infecta”. Din nou, prevalența ridicată crește riscuri individuale mai mici. În cazul persoanelor mai tinere, chiar și o infecție ușoară poate duce la o îmbolnăvire cu COVID pe termen lung , care afectează până la unul din cinci adulți cu vârste cuprinsă între 18 și 64 de ani.

Acest mit este deosebit de problematic în ceea ce privește copiii. Ei sunt mult mai puțin predispuși la o îmbolnăvire severă cu COVID decât adulții, dar, dintre bolile infecțioase pediatrice, COVID este o cauză semnificativă de deces și îmbolnăvire. De asemenea, și copiii pot dezvolta o formă COVID de lungă durată. De aceea, multe agenții de sănătate din întreaga lume recomandă vaccinarea copiilor împotriva SARS-CoV-2.

Spălatul pe mâini este suficient pentru a preveni răspândirea COVID

SARS-CoV-2 se răspândește prin intermediul unor particule minuscule de umezeală suspendate în aer, numite aerosoli. Picăturile (de exemplu, în urma strănutului) și obiectele contaminate de respectivele picături (fomites) joacă un rol, dar nu reprezintă principala cale de răspândire.

Ca atare, ventilația și măștile sunt esențiale pentru a reduce transmiterea COVID. Dar spălarea mâinilor și igienizarea au fost măsuri anti-COVID mai populare.

Unele organizații au admis târziu transmiterea prin aer. Prin urmare, la începutul pandemiei, inclusiv din partea guvernului britanic, mesajele transmise au subliniat prea mult importanța spălării mâinilor.

Un fenomen psihologic cunoscut sub numele de „efect de întâietate” descrie situația în care oamenii sunt mai mult influențați de primele lucruri pe care le experimentează și rețin aceste concepte. Se pare că accentul pus la început pe picături și obiecte contaminate a rămas în mintea oamenilor, chiar și după ce s-a aflat că SARS-CoV-2 se transmite prin aer.

Igiena mâinilor este importantă pentru reducerea transmiterii altor boli, dar nu este suficientă în cazul virusurilor transmise prin aer.

Măștile nu funcționează

Măștile de față funcționează prin protejarea purtătorului și a celorlalți. Dar, ca în cazul tuturor strategiilor de atenuare, rata de prevenție nu este niciodată 100%. Măștile funcționează cel mai bine alături de alte măsuri și trebuie purtate în mod corespunzător.

Măștile variază de la acoperitoare de față din pânză, la măști chirurgicale, până la aparate de respirație FFP2/N95 și FFP3/N99. Orice barieră ajută, dar măștile din pânză limitează în principal picăturile și protejează prea puțin purtătorul de aerosoli. Măștile chirurgicale cu straturi nețesute sunt semnificativ mai bune, dar oferă totuși o protecție limitată în comparație cu respiratoarele.

Purtate în mod corespunzător, aparatele de respirat FFP2 și FFP3 filtrează 95% și, respectiv, 99% din particule, până la dimensiunea aerosolilor. În acest fel, ele protejează purtătorul și pe ceilalți.

Vaccinurile nu reduc transmiterea virusului

Delta a provocat infecții de debut notabile la persoanele care fuseseră vaccinate, iar riscul de reinfectare este acum frecvent în cazul Omicron. Acest lucru se datorează evoluției mutațiilor care au provocat o evaziune a anticorpilor în cadrul proteinei spike a SARS-CoV-2, împreună cu diminuarea naturală a anticorpilor.

Cercetările susțin în mod constant că vaccinarea reduce transmiterea omicronului, precum și cât de severă poate fi forma bolii. Studiile arată că, deși nu total imune, persoanele vaccinate cu infecții de debut sunt mai puțin susceptibile de a transmite virusul altora.

Vaccinurile au fost adoptate în grabă

Testele pentru vaccinul COVID nu au fost grăbite. O cooperare remarcabilă, o finanțare amplă și un design inovator au accelerat lucrurile. Dar ceea ce este de obicei cel mai mare impediment — recrutarea pacienților — a fost total exclus de abundența persoanelor expuse la SARS-CoV-2.

Vaccinurile au salvat aproximativ 20 de milioane de vieți la nivel mondial în 2021. Dar, oricât de eficiente ar fi, vaccinurile, ca toate medicamentele, nu sunt perfecte.

Până în octombrie 2022, Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie a înregistrat 56 de decese în Anglia și Țara Galilor care au implicat vaccinurile COVID. Toate aceste decese sunt tragedii. Sistemele de raportare a pacienților, cum ar fi sistemul de cartele galbene al Agenției de reglementare a medicamentelor și produselor de îngrijire a sănătății (Medicines and Healthcare products Regulatory Agency yellow card scheme), arată cifre mai mari înainte de investigații.

Atunci când milioane de oameni sunt vaccinați, reacții grave și potențial fatale apar arareori. Acest lucru se datorează în parte diversității noastre genetice, dar și alți factori contribuie.

Printre reacțiile rare se numără anafilaxia (reacții alergice la ingredientele vaccinului), cheaguri de sânge și miocardită și pericardită (inflamarea mușchiului cardiac sau a sacului din jur).

După milioane de inoculări, a devenit clar că vaccinul AstraZeneca ar putea provoca cheaguri de sânge rare în vene. Netratat, acest lucru poate fi fatal. Acestea apar mai mult la adulții tineri, dar în prezent Marea Britanie folosește în principal vaccinuri cu ARNmesager.

Miocardita după vaccinarea cu ARNm a provocat îngrijorare, mai ales la adolescenți de sex masculin, dar este în general rară, ușoară și se ameliorează de la sine. În schimb, miocardita cauzată de o infecție cu COVID este mai frecventă, de lungă durată și este mult mai probabil să necesite îngrijiri serioase. Cu alte cuvinte, beneficiile vaccinării COVID depășesc în mod clar riscurile.