Psihologul Stelian Chivu și profesorul universitar Silviu Gurlui, cercetător în domeniul poluării atmosferice, au vorbit pentru „Adevărul” despre legătura directă dintre poluare și creșterea numărului de sinucideri.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pentru intervalul 2011-2020, cele mai mari rate medii ale sinuciderilor au fost înregistrate în județele Harghita (26,72), Covasna (23,99) și Mureş (18,21).

Potrivit platformei eAirQuality, care publică orașele și localitățile cele mai poluate din întreaga lume, inclusiv România, în 2022 primele două locuri erau ocupate de Sântana de Mureș (județul Mureș)– 29,7 (PM 2,5-particulele în suspensie din aer), care ocupă locul 31 în Europa ca nivel al poluării, și Ojdula, (județul Covasna) – 28,1 (PM 2,5).

În ultimii câțiva ani, diferite studii au identificat asocieri între nivelurile crescute de poluare a aerului și riscul de sinucidere . În 2021, Universitatea Yale a analizat 18 studii care au explorat asocierea dintre poluarea aerului și sinucidere.

Ei au descoperit asocieri semnificative cu riscul de sinucidere crescut pentru particulele în suspensie, precum și gazele dioxid de sulf și dioxid de azot emise de instalațiile industriale, arderea combustibililor fosili și unele vehicule. University College din Londra a stabilit în urma unui alt studiu că expunerea pe termen lung la poluarea aerului poate crește probabilitatea depresiei.

Psihologul Stelian Chivu a declarat pentru „Adevărul” că poluarea dereglează funcționarea organismului, inhibând fluxul de oxigen în fluxul sanguin și apoi în creier. Specialistul spune că poluarea poate duce la inflamarea creierului, deficit de serotonină, numit și hormonul fericirii, și poate perturba căile de răspuns la stres, ceea ce duce la depresie, impulsivitate și finalmente la risc de sinucidere.

„În mod special este influențată glanda pineală, care are ca rol producerea si eliberarea melatoninei, reglarea ritmului circadian, implicarea în creșterea și dezvoltarea organismului, dar și în reglarea sistemului imunitar. Poluarea calcifiază glanda pineală, iar asta duce la amplificarea stărilor depresive, anxioase, iar pe acest fond se declanșează episoadele suicidare”, explică psihologul Stelian Chivu.

Covasna, Mureș și Harghita, poluări record cu PM10

Silviu Gurlui, profesor universitar doctor la Facultatea de Fizică din Iaşi și cercetător în domeniul poluării atmosferice, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” că există deja o certitudine, prin prisma studiilor științifice realizate până acum, cu privire la legătura directă dintre nivelul de poluare, temperatura mediului înconjurător și riscul de îmbolnăvire.

Vorbim în special de boli neurologice care influențează riscul de creștere a afecțiunilor precum demență, Parkinson, dar și creșterea riscului de sinucidere.

„ Are loc o perturbare a funcționării teșuturilor biologice , dar și o serie de modificări fizico-chimice la nivel microbiologic și celular. Un parametru luat în calcul, de regulă, este cel al particulelor PM10 sau PM2.5. Este vorba despre acele particule care provin din industrie (arderi, de pildă), ce pot avea un grad de nocivitate de peste zece ori mai mare”, explică profesorul Silviu Gurlui.

Nu este încă clar în ce măsură anumiți compuși chimici (metale grele) din PM2.5 și PM10 au o importanță mai mare, însă în zonele cu concentrații mari de astfel de particule în suspensie din aer s-a constatat o alterare a stării de sănătate a populației și o reducere a speranței de viață cu câțiva ani.

Studiile științifice au stabilit o legătură de cauzalitate directă între nivelul de poluare și afecțiunile populației dintr-o zonă sau alta, precum și creșterea numărului de decese.

„Se constată, întradevăr, în zonele Covasna, Mureș, Harghita, niveluri foarte mari ale poluării cu PM10, mai ales în perioada decembrie-februarie. Se înregistrează, uneori, medii zilnice extrem de mari, periculoase, de până la 200 micrograme de particule în suspensie pe metru pătrat. Aceste valori, corelate cu alți factori de poluare neinvestigați încă, dar care se pot cumula cu PM10, la care se adaugă și variațiile mari de temperatură, cresc semnificativ nivelul tulburărilor în rândul persoanelor mai predispuse, inclusiv la depresie și suicid”, este concluzia profesorului Silviu Gurlui.