Cu toţii suntem "condamnaţi" să alergăm după fericire, fie că ne raportăm la ea ca la un imperativ al vieţii, fie că o considerăm o simplă stare de bine legată de absenţa durerilor şi a grijilor de la un moment dat. Deşi nu există o singură definiţie completă a fericirii, fiind vorba mai degrabă de un cumul de trăiri subiective care pot duce la această stare, oamenii de ştiinţă îşi dau toată silinţa să studieze acest concept inefabil. Live Science publică 8 descoperiri importante realizate în cursul anului trecut despre fericire.

Copiii care îşi împart lucrurile între ei sunt mai fericiţi

Pentru copii, împărţirea lucrurilor poate aduce fericire, dar numai dacă o fac în mod voluntar, conform unui studiu realizat de cercetători chinezi. Acest studiu a fost realizat pe grupuri de copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani care au fost obligaţi să-şi împartă între ei anumite obiecte - în acest caz nişte stickere - sau au fost lăsaţi să aleagă dacă doresc să le împartă cu ceilalţi sau nu.

Cercetătorii au observat, pornind de la expresiile care se citeau pe chipurile celor mici, că aceştia erau mai fericiţi atunci când erau lăsaţi să le împartă între ei în mod voluntar, decât atunci când fiecare îşi păstra stickerele pentru sine. În cazul în care cercetătorii interveneau pentru a-i obliga pe copii să împartă, micuţii erau mai degrabă dezamăgiţi şi supăraţi.

Acest studiu a fost publicat în numărul din mai al revistei Frontiers in Psychology.

Meditaţia poate diminua markerii de stres din organism

Practicarea meditaţiei ne poate ajuta să suportăm mai uşor situaţiile stresante. Într-un studiu, oameni care sufereau de tulburări de anxietate şi au urmat un curs de meditaţie au început să prezinte niveluri mai reduse ale hormonilor de stres şi ale markerilor de inflamaţie din organism în condiţiile unei situaţii stresante, prin comparaţie cu reacţia la stres pe care o aveau înainte de a fi iniţiaţi în meditaţie. Prin contrast, participanţii la studiu care nu au făcut meditaţie dar au urmat un curs de management al stresului, nu au înregistrat reduceri similare atunci când au fost expuşi unui eveniment stresant.

Meditaţia îi ajută pe oameni să se concentreze exclusiv asupra prezentului şi să accepte mai uşor gânduri şi sentimente greu de acceptat. Studiul, publicat la 24 ianuarie în revista Psychiatry Research, ajungea la concluzia că meditaţia "poate fi o strategie benefică pentru reducerea reactivităţii biologice la stres" în cazul persoanelor care suferă de tulburări de anxietate.

Sportul ne face să ne simţim mai bine

Chiar şi un nivel limitat de exerciţii fizice poate fi de ajutor în lupta împotriva depresiei. Un studiu a analizat, timp de 11 ani, informaţii despre 34.000 de adulţi norvegieni, care au fost chestionaţi periodic despre cât de des fac mişcare, precum şi despre eventualele simptome de depresie. Cercetătorii au observat că subiecţii care au declarat că nu făceau sport deloc la începutul studiului s-au confruntat cu un risc cu 44% mai ridicat de a suferi de depresie, prin comparaţie cu cei au declarat că făceau sport cel puţin 1 - 2 ore pe săptămână.

În urma acestui studiu cercetătorii au estimat că dacă toţi subiecţii ar fi făcut sport timp de cel puţin 1 oră pe săptămână, ar fi putut fi prevenite 12% dintre cazurile de depresie din cadrul grupului de studiu. Concluzia studiului publicat la 3 octombrie în American Journal of Psychiatry este că se pot obţine beneficii substanţiale pentru sănătatea psihică fie doar şi cu o modestă creştere a nivelului de exerciţii fizice săptămânale.

Hawaii este, din nou, statul cu cei mai fericiţi oameni

Ştiinţa nu poate să ne spună deocamdată cum să facem să devenim fericiţi, dar ne poate indica unde avem cele mai mari şanse să reuşim: în Hawaii - statul american instalat confortabil pe primul loc în topul celor mai fericite state americane întocmit conform unor sondaje anuale Gallup-Healthway. În 2016 hawaienii au obţinut un scor de 65,2 din 100 de puncte posibile în topul fericirii. Rezultatele pentru studiul pe anul 2016 au fost date publicităţii în februarie 2017 şi a fost pentru a şasea oară când statul Hawaii a obţinut cel mai bun scor de la lansarea acestor studii anuale, în 2008.

Topul este realizat pe baza chestionării a peste 177.000 de adulţi americani din toate cele 50 de state. Cercetătorii au calculat un scor al stării de bine pentru fiecare stat în parte, pornind de la răspunsurile participanţilor la diferite întrebări - inclusiv unele privind relaţiile sociale, existenţa unui sentiment al scopului în viaţă, condiţii financiare, implicarea în comunitate şi sănătate.

Aplicaţiile de dating online ne pot afecta stima de sine

Aplicaţiile matrimoniale online, gen Tinder, au scopul declarat de a ne însufleţi viaţa sexuală, însă întregul proces ne poate afecta sănătatea psihică, conform unor studii preliminare.

Astfel, într-un studiu recent, cercetătorii au analizat informaţiile provenite de la peste 800 de studenţi care au folosit aplicaţia Tinder pentru a-şi găsi perechea. Concluziile studiului au fost că utilizatorii de Tinder se confruntă cu un risc mai ridicat decât cei care nu folosesc astfel de aplicaţii de a se confrunta cu sentimente negative, cum ar fi presiunea de a arăta într-un anumit fel sau pur şi simplu trec mai frecvent prin stări negative.

Desigur că acest lucru nu înseamnă că trebuie să ne ştergem contul de Tinder, ci, după cum recomandă cercetătorii, să nu ne mai raportăm la Tinder ca la un mijloc de auto-validare - cu alte cuvinte, nu ar trebui să ne judecăm propriul succes în funcţie de numărul de posibili parteneri recomandaţi de aplicaţie. De asemenea, utilizatorii trebuie să ţină cont de faptul că fotografiile pe care le văd pe astfel de aplicaţii sunt deseori selectate pentru ca o persoană să arate cât mai bine cu putinţă şi nu aşa cum arată ea în viaţa de zi cu zi.

Postura dreaptă ne face să ne simţim mai bine cu noi

Simpla postură dreaptă a corpului ne poate face să ne simţim mai bine, cel puţin pe termen scurt, conform unui studiu preliminar desfăşurat în Noua Zeelandă.

La acest studiu au participat 61 de persoane cu simptome minore spre moderate de depresie. Aproximativ jumătate dintre participanţi au primit instrucţiuni despre cum să adopte o poziţie bună pentru corp (cum să stea drept), iar cercetătorii i-au ajutat să-şi menţină această postură prin aplicarea unor benzi adezive sportive pe spatele acestora. Ceilalţi participanţi la studiu nu au primit niciun fel de sfat cu privire la postură şi li s-au aplicat în mod aleator câteva benzi pe spate.

Apoi, participanţii la studiu au trebuit să completeze un chestionar cu privire la cum se simţeau. Rezultatele au indicat că participanţii care şi-au ţinut spatele drept s-au declarat mai entuziaşti, mai puternici şi mai puţin obosiţi decât participanţii care nu şi-au ţinut spatele drept.

Tulburările de somn pot influenţa riscul de depresie

Tulburările de somn sunt considerate deseori drept semne ale unor afecţiuni psihice, aşa cum sunt depresia şi anxietatea. Un studiu recent sugerează că, de fapt, lipsa somnului contribuie la apariţia unor astfel de probleme psihice. La studiu au participat peste 3.700 de studenţi britanici care sufereau de insomnie. Participanţii au răspuns la întrebări cu privire la somnul lor şi la eventualele simptome de anxietate sau depresie în două etape: o dată la începutul studiului şi apoi după 10 săptămâni, interval în care au primit un tratament împotriva insomniei (terapie comportamental-cognitivă).

Cercetătorii au ajuns la concluzia că studenţii care au primit tratamentul comportamental-cognitiv împotriva insomniei au înregistrat niveluri mai mici de depresie şi anxietate şi aveau o părere mai bună despre ei decât cei care nu au primit acest tratament.

"În cazul multor oameni insomnia poate fi parte a unui complex de cauze pentru anumite afecţiuni psihice", conform studiului publicat la 6 septembrie în revista The Lancet Psychiatry. Studiul sugerează că medicii care tratează depresia şi anxietatea ar trebui să acorde o atenţie mai mare tratării problemelor legate de somn ale pacienţilor.

Prea mult Facebook ne poate afecta sănătatea psihică

Mulţi oameni, mai în glumă, mai în serios, se plâng că îşi petrec prea mult timp pe Facebook, iar un studiu recent arată că folosirea intensivă a mediilor de socializare online ne poate afecta sănătatea fizică şi psihică. Studiul, realizat prin analizarea conturilor de Facebook ale unui număr de peste 5.200 de persoane, a ajuns la concluzia că, în general, cu cât suntem mai activi pe Facebook, cu atât starea de sănătate este mai afectată. Spre exemplu, subiecţii care au raportat că le place să dea "like" la foarte multe lucruri pe Facebook, sau care îşi modifică mai frecvent statusul pe reţeaua de socializare, au o sănătate psihică mai precară decât cei care dau mai puţine like-uri pe Facebok şi care îşi modifică mai rar statusul.

"Utilizatorii de social media ar face bine să se concentreze asupra relaţiilor din viaţa reală", conform concluziei cercetătorilor. Există însă şi alte studii care nu au identificat un astfel de impact negativ al site-urilor de socializare, condiţii în care experţii ne îndeamnă să le folosim "cu moderaţie".AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii