Deși rezultatul alegerilor europene din Franța a avut un impact semnificativ asupra situației politice interne, echilibrul general de putere în Parlamentul European a rămas aproape neschimbat. Cu toate acestea, viitorul executiv european trebuie să fie pregătit pentru schimbări și provocări serioase în viitorul apropiat.

Acest mandat european de cinci ani ar trebui să fie un mandat de "schimbare radicală", spune Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene. Trei teme vor domina agenda: o schimbare de paradigmă economică pentru a stimula competitivitatea europeană, accelerarea și consolidarea industriei europene de apărare și extinderea blocului, relatează Financial Times.

Creșterea competitivității este o necesitate urgentă. Timp de zeci de ani, China a aplicat o politică industrială agresivă: subvențiile, restricțiile privind cererea internă și gestionarea cursului de schimb au fost folosite pentru a obține un avantaj competitiv, sfidând toate normele comerciale internaționale. De asemenea, China a investit masiv în cercetare pentru a-și stabili poziția dominantă în multe domenii, inclusiv în domeniul energiei regenerabile și al vehiculelor electrice.

Statele Unite au răspuns la această provocare prin Legea privind reducerea inflației, care urmărește să protejeze producția de tehnologii ecologice, cum ar fi automobilele, pe teritoriul american. UE trebuie să recupereze rapid decalajul, susțiene FT.

Trei piloni

"Orice strategie europeană trebuie să se bazeze pe trei piloni: finalizarea pieței unice a energiei pentru a garanta energie fără emisii de carbon la prețuri competitive; protejarea pieței europene fără a cădea în izolaționism; și consolidarea investițiilor în infrastructură și în cercetare și dezvoltare, asigurându-se în același timp că finanțarea privată este disponibilă pentru companiile europene", subliniază publicația.

A doua prioritate este reorganizarea industriei europene de apărare. De-a lungul anilor, au existat mai multe încercări eșuate de a crea o comunitate europeană de apărare. Una dintre consecințele "dividendelor păcii" de după Războiul Rece a fost investiția redusă în apărare și, ca urmare, o industrie de apărare fragmentată.

Dificultățile cu care se confruntă UE în furnizarea de sprijin militar Ucrainei demonstrează clar acest lucru - există încă probleme cu furnizarea de arme și muniții de care ucrainenii au nevoie, iar producția europeană este insuficientă și nepotrivită pentru aceasta.

Este vorba despre extinderea capacității de producție de echipamente militare. Companiile din întreaga UE trebuie să colaboreze pentru a prelua comenzi și a aproviziona armatele într-un mod coordonat care va permite un răspuns mai bun și mai rapid la amenințări.

În cele din urmă, se pune problema reformelor necesare pentru a se asigura că viitoarea extindere a blocului se va desfășura în cele mai bune condiții posibile. Apropierea de țările vecine este esențială pentru ca UE să elimine amenințarea instabilității la frontierele sale. Dar această securitate are un preț - și va însemna schimbări în bugetul și guvernanța UE.

Experiența britanică post-Brexit arată în mod clar că normele comerciale europene armonizate oferă cel mai simplu și mai favorabil cadru pentru întreprinderi și pentru locurile de muncă pe care le sprijină.

"Bugetul european, în forma sa actuală, nu poate îndeplini o serie de obiective ambițioase, de la reconstrucția Ucrainei la implementarea surselor de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum și punerea în aplicare a unei veritabile politici industriale și investițiile în inteligența artificială", susține FT.

Există trei pârghii pentru a asigura un buget mai mare: finanțarea privată, cooperarea public-privat și creșterea resurselor proprii ale UE (printr-o taxă pe serviciile digitale, taxe vamale pe produsele din afara UE și, eventual, împrumuturi mai extinse pentru proiecte clar definite care se vor amortiza pe termen mediu).

Viitorul UE depinde de capacitatea sa de a răspunde acestor provocări, concluzionează FT.

''Perdantele'' Franţa şi Germania nu-şi pot impune opţiunile

Liderii Franţei şi Germaniei, care au pierdut alegerile europene, nu-i pot impune opţiunile Giorgiei Meloni şi nu o pot izola pe şefa guvernului italian, care, spre deosebire de ei, a obţinut o victorie importantă la aceste alegeri şi al cărei grup din Parlamentul European (PE), Conservatori şi Reformişti Europeni (ECR), ar trebui să ia locul Verzilor în viitoarea majoritate a PE, a afirmat marţi vicepremierul şi ministrul de externe italian Antonio Tajani, a consemnat ANSA.

Tajani, care este liderul fostei formaţiuni a lui Berlusconi Forza Italia, a făcut aceste remarci pe fondul informaţiilor în sensul că unele ţări au fost "şocate" de presupuse tentative franceze şi germane de a o izola pe Meloni în discuţiile postelectorale vizând distribuirea posturilor de conducere din UE.

"Nu am fost prezent ieri la întâlnirea de la Bruxelles, dar cu siguranţă există întotdeauna o încercare din partea unor forţe care au pierdut alegerile să-şi impună opţiunile, să impună legea perdantului", a spus Tajani, referindu-se la preşedintele francez Emmanuel Macron, care a obţinut jumătate din voturile formaţiunii Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) şi a reacţionat convocând alegeri anticipate, şi la cancelarul german Olaf Scholz, al cărui Partid Social Democrat de centru-stânga SPD a pierdut şi locul al doilea, după CDU (conservatori, centru-dreapta), în favoarea formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania.

Comentând zvonurile în sensul că mai multe ţări au fost şocate de dorinţa aparentă a Franţei şi Germaniei de a o izola pe Meloni, Tajani a subliniat că "nu se poate încerca schimbarea rezultatului alegerilor şi a voinţei cetăţenilor cu operaţiuni de palat". "Trebuie să se ţină cont de rezultatul alegerilor, porţile majorităţii trebuie deschise faţă de ECR, nu faţă de Verzi", a apreciat şeful diplomaţiei italiene.