Cele cinci motive pentru care președintele Iohannis a atacat bugetul la CCR
Cele cinci motive pentru care președintele Iohannis a atacat bugetul la CCR: Ignorarea opiniei Consiliului Fiscal, nerespectarea MTO, diferențe mari față de previziunile Comisiei Europene, cheltuielie sociale transferate autorităților locale și autorizarea Ministerului Dezvoltării să jongleze cu banii, scrie G4Media .
Potrivit documentului, șeful statului a identificat trei motive extrinseci de neconstituționalitate: 1. ignorarea opiniei Consiliului Fiscal și încălcarea principiilor și reglementărilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară; 2. nerespectarea MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) și diferențele prea mari dintre prognoza de creștere economică realizată de Comisia Europeană și cea realizată de Guvern.
De asemenea, președintele a invocat și două motive intrinseci (pe fond) de neconstituționalitate: 1. transferul cheltuielilor sociale în sarcina autorităților locale și 2. autorizarea Ministerului Dezvoltării să jongleze cu banii între diverse capitole bugetare.
Motivele extrinseci
Președintele Klaus Iohannis acuză majoritatea PSD-ALDE de încălcarea rolului și atribuțiilor Consiliului fiscal, în primul rând prin faptul că a ignorat opinia inițială a acestei instituții referitoare la proiectul de buget și, în al doilea rând, pentru că nu a solicitat un al doilea aviz după modificările aduse în Parlament legii bugetului.
De asemenea, Iohannis acuză și încălcarea principiilor și reglementărilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară prin faptul că Guvernul și-a dat derogare (prin OUG 114) de la obligația de a prezenta cu corectitudine informațiile din strategia fiscal-bugetară, precum și de la conformitatea acestei strategii cu Legea responsabilității fiscal-bugetare, țintele sau limitele pentru regulile fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale.
”Scopul unei astfel de reglementări este tocmai cel de a asigura o strategie fiscal-bugetară bazată pe date reale, care să reflecte situația economică a țării și care să respecte legislația în vigoare, în special Legea responsabilității fiscal-bugetare”, arată Iohannis în sesizarea către CCR.
Șeful statului reclamă și ”încălcarea flagrantă” a obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), cu alte cuvinte obligativitatea României de a se încadra într-un deficit structural de cel mult 1% din produsul intern brut. Klaus Iohannis amintește că deficitul structural al României a atins 3,4% din PIB în anul 2017 și recomandările repetate adresate României de către Consiliul Uniunii Europene de a corecta abaterile.
O altă obiecție ridicată de președinte sunt diferențele semnificative referitoare la situația macroeconomică dintre previziunile Comisiei Europene și cele ale Guvenrului României. Potrivit previziunileor economice, publicate pe 7 februarie de Comisia Europeană, economia României va crește în 2019 cu 3,8%, cu o inflație de 3,3%, în vreme ce Ministerul Finanțelor susținea că țara noastră va avea o creștere de 5,5% și o inflație de 2,8% (detalii aici).
Motivele intrinseci
Președintele Klaus Iohannis reclamă, la capitolul motive intrinseci de constituționalitate, transferul cheltuielilor sociale în sarcina autorităților locale.
”Stabilirea obligației autorităților administrației publice locale de a suporta din veniturile proprii cheltuielile privind sistemul de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București, precum și finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București și, în completare, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, fără alocarea resurselor aferente unui astfel de transfer de competență administrativă încalcă principiul descentralizării, așa cum acesta este definit în legea sa cadru”, arată președintele în sesizarea transmisă CCR.
Nu în ultimul rând, un alt motiv de neconstituționalitate a legii bugetului semnalat de șeful statului este posibilitatea Ministerului Dezvoltării de a jongla cu banii între diverse capitole bugetare, ceea ce, subliniază Iohannis, încalcă principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice.
Prevederea, explică președintele, ” este una contrară art. 461alin (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. În aceste condiții, articolul în discuție încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție”.
