Munții Carpați sunt împânziți de ruine ale unor așezări dacice, însă cele mai spectaculoase astfel de monumente se află în Hunedoara. Au fost declarate situri UNESCO și sunt vizitate anual de zeci de mii de turiști.

În timp ce majoritatea siturilor de epocă dacică sunt greu de „descifrat” de turiști fără îndrumarea unor specialiști, unele din cetățile dacice din Munții Orăștiei (video) au păstrat, dintre așezările dacice de pe teritoriul României, rămășițele unor monumente atractive, care oferă vizitatorilor șansa de a înțelege mai mult despre trecut.

Sarmizegetusa Regia, Stonehenge-ul dacilor

Aflată la poalele Vârfului Godeanu (1.656 metri), considerat „muntele sfânt al dacilor” și la circa 40 de kilometri de municipiul Orăștie. Sarmizegetusa Regia a fost considerată de istorici capitala Regatului dac, înainte de a fi cucerită și devastată de romani la începutul secolului al doilea.

Datorită edificiilor sale misterioase, a fost adesea comparată Ansamblul neolitic Stonehenge din Anglia, considerat un monument dedicat unor zeități solare, unde ar fi putut avea loc ceremonialuri religioase și observații cerești

În Antichitate, cetatea se întindea pe mai mult de o sută de terase amenajate de oameni. Cele mai importante se aflau în incinta sacră, care cuprindea edificiile cele mai importante ale capitalei dacilor.

Zidurile puternice care protejau marile terase din Sarmizegetusa Regia (IX, X, XI), aveau menirea să împiedice alunecarea acestora. Alte ziduri mai mici, construite în tehnica murus Dacicus, protejau incinta sacră a capitalei dacilor dinspre deal și din părțile laterale.

„Dispunerea în trepte a celor trei terase, închise de puternicele și impozantele lor ziduri albe de calcar trebuie să fi fost impresionantă, amintind, cu păstrarea proporțiilor, imaginea Pergamului antic”, arăta arheologul Ioan Glodariu (1940 – 2017).

Turiștii găsesc aici ruinele templelor și ale mai multor edificii antice, ale instalațiilor de captare a apei, dar și zidurile și porțile unei fortărețe puternice și ale drumului antic de piatră care cobora în incinta sacră a Sarmizegetusei Regia.

Cum ajungem la Sarmizegetusa Regia

Un drum de 18 kilometri, modernizat în urmă cu un deceniu, urcă din satul Costești din Hunedoara, pe Valea Grădiștii, până la parcarea aflată la circa un kilometru de porțile antice ale Sarmizegetusei Regia.

Din parcare, turiștii își pot continua drumul spre sit pe jos, mergând pe aleea pavată cu piatră cubică.

Satul Costești din Hunedoara se află la circa 20 de kilometri de Orăștie, pe Drumul județean 705A și la circa 20 de kilometri de orașul Călan, pe drumul județean 668A Călan - Boșorod, legat peste dealuri de drumul local Chitid - Ludeștii de jos - Costești. Un alt drum local, și el asfaltat, spre satul Costești, coboară din satul Târsa al comunei Boșorod.

Palatele regilor daci de la Costești

Cetatea dacică de la Costeşti (video) a fost ridicată în vremea regelui Burebista, în secolul I î. Hr., şi a servit ca fort militar, dar şi ca aşezare civilă. La fel ca şi celelalte cetăţi dacice, a fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 - 106).

Aici s-au păstrat ruinele mai multor construcții impunătoare: două turnuri - locuinţă, bastioane, patru sanctuare, cisternele de apă, ziduri de fortificație.

Cele mai faimoase monumente de la Costeşti sunt cele două turnuri, aflate la circa 100 de metri unul de celălalt pe culmea dealului. „Palatele” construite la mijlocul secolului I î. Hr. Au fost folosite ca reşedinţe pentru căpeteniile dacilor. Au laturi de cel puțin 12,5 metri, ziduri groase de până la trei metri și au fost ridicate din blocuri de calcar, continuând apoi pe verticală cu un zid din cărămizi arse, pentru acoperiş folosindu-se ţigle masive din lut ars, susţin arheologii.Accesul la primul turn se făcea pe o scară monumentală de piatră, păstrată și în prezent.

„Turnul reprezenta reşedinţa unui personaj de rang înalt, probabil stăpânul cetăţii, şi, împreună cu cealaltă construcţie ridicată la capătul opus al platoului, putea fi ultimul punct de rezistenţă în cazul unui asediu”, arătau arheologii.

Cum ajungem la cetatea dacică Costești

Ultimii trei kilometri ai drumului spre cetatea Costești pornesc de la podul peste râul Apa Grădiștii din satul Costești.

Sunt practicabili cu autoturismele, însă nu sunt modernizați, iar din cauza spațiilor reduse pentru parcare, este recomandată lăsarea mașinilor în zona podului din satul Costești, sau la poalele dealului. De la capătul drumului, în dreptul unei gospodării din sat, turiștii mai au de mers circa zece minute până la intrarea în cetatea dacică.

Bastionul dacilor de la Blidaru

Cetatea dacică Blidaru a fost construită în secolul I î.Hr.. pe o culme care se înalță deasupra văii Grădiștii din Hunedoara. Avea o formă trapezoidală, ziduri în tehnica murus dacicus, cu grosimi de până la trei metri şi înălţimi care atingeau cinci metri în Antichitate, şi cuprindea şase turnuri puternice de apărare, un turn în interior şi opt cazemate.

Intrarea în cetate se făcea iniţial doar printr-unul din turnuri, realizat în sistemul „a chicane”. În cazul în care invadatorii distrugeau poarta de lemn a acestuia, se loveau de peretele din spate al turnului, fiind apoi nevoiţi să cotească spre dreapta, către o altă poartă, îngreunându-şi înaintarea. O a doua intrare în cetate, şi ea flancată de două ziduri, a fost amenajată ulterior.

Potrivit arheologilor, „cazematele” adăpostite în spatele zidurilor nu au mai fost întâlnite în alte cetăţi dacice. Pe ele ar fi fost amplasate maşinile de luptă ale dacilor, care puteau arunca proiectele în vale, până la 300 de metri, pentru a împiedica apropierea inamicilor.

În jurul cetăţii Blidaru au fost descoperite mai multe aşezări civile, pe terase realizate în trepte, legate între ele prin reţele de drumuri, iar în apropiere, în locul numit Pietroasa lui Solomon, a existat o zonă sacră, cu mai multe temple.

Așezările civile erau apărate de mai multe turnuri, aparent solitare. Cel mai spectaculos şi bine păstrat dintre ele se află în locul numit Poiana Perţii şi ar fi fost folosit pentru apărarea cetăţii şi a uneia dintre cisternele de apă ale acesteia.

Cum ajungem la cetatea dacică Blidaru

Poteca spre cetatea dacică Blidaru pornește din zona podului peste Apa Grădiștii din satul Costești din Hunedoara, pe un traseu de circa doi kilometri, care reprezintă un urcuș aproape continuu prin pădure.

Turiștii sunt sfătuiți să își ia provizii de apă la ei și să poarte încălțăminte de munte. Din Costești spre Blidaru, turiștii fac în mod obișnuit 40 - 60 de minute. La Cetatea dacică Blidaru, călătorii mai pot ajunge pornind din centrul satului Târsa din Hunedoara, în zona vechii școli și a bisericii satului, pe un drum de plai nemodernizat, continuat cu o potecă marcată. Distanța din sat până la cetate este de aproximativ cinci kilometri.

Treptele dacilor de la Piatra Roșie

Cetatea dacică Piatra Roșie a fost ridicată în secolul I î. Hr. și a rezistat până în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al doilea.

A fost redescoperită la începutul secolului al XIX-lea de localnicii cuprinși de febra comorilor antice ascunse în munți și cercetată intens de arheologii coordonați de Constantin Daicoviciu, la mijlocul secolului trecut.

Săpăturile arheologice au scos la iveală drumul pavat, zidurile şi turnurile antice, dar şi ruinele unui edificiu misterios, un presupus templu antic, precum și câteva artefacte prețioase, ca bustul de bronz al unei divinități feminine și fragmente ale unui disc de fier antic. În anii 2000, căutătorii de comori au găsit aici și alte discuri de fier, bogat ornamentate cu motive florale și din lumea animalelor, care ar fi putut avea rolul unor obiecte de cult sau de a arăta prestigiul pe care îl aveau stăpânii cetății.

Recent, așezarea a fost cercetată, în premieră, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, de scanare și cartografiere laser, iar concluziile, prezentate de cercetătoarea Aurora Pețan, au fost că ea era mult mai vastă în Antichitate, nu avea doar rol militar și cuprindea și dealurile din împrejurimi pe care sunt mai multe terase necercetate, dar care păstrează urme antice de locuire.

Cum ajungem la Cetatea dacică Piatra Roșie

Calea principală de acces spre cetatea dacică Piatra Roșie, aflată la circa 20 de kilometri de orașul Călan din Hunedoara este șoseaua Călan - Boșorod - Valea Luncanilor (DJ 668 A). Drumul care străbate valea Luncanilor reprezintă una dintre căile de acces în parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.

Este modernizat pe cea mai mare parte a traseului. La ieșirea din satul Luncani, drumul se afundă în sălbăticie urcând spre Peștera Cioclovina din Hunedoara. Turiștii care vor să ajungă la cetatea dacică Piatar Roșie cotesc la stânga urcând pe un drum local, asfaltat, de circa trei kilometri, până la poalele cetății. De aici, mai au de parcurs cam 500 de metri, pe o potecă de munte, care urcă abrupt până pe culmea ocupată în trecut de fortăreață.

Cetatea Fețele Albe,

Cetatea dacică Fețele Albe (video) se află la 3 – 4 kilometri de Sarmizegetusa Regia, în mijlocul pădurii care acoperă Șesul cu Brânză, versantul învecinat Grădiștii Muncelului pe care dacii și-au clădit capitala în anii regelui Decebal.

La începutul anilor ’70, arheologii au făcut primele săpături la cetatea dacică Fețele Albe și au scos la iveală rămășițele mai multor locuințe și temple, dispuse pe terasele întărite cu ziduri masive de calcar.

„Complexul de ziduri de pe terasă dă impresia unei aşezări mari, înfloritoare, pentru amenajarea căreia s-au făcut multe eforturi”, arătau arheologii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, în 1969.

Căutătorii de comori au scotocit și ei în ultimele decenii în cetatea dacică Fețele Albe, au produs distrugeri, însă nu au putut aduce schimbări mari înfățișării din prezent a sitului arheologic. În schimb, natura a transformat complet aspectul monumentelor.

Oamenii de știință care au studiat-o recent, folosind și tehnologia LIDAR, de scanare și cartografiere laser, au făcut aici o serie de descoperiri uimitoare. Deși se credea că așezarea antică este formată din 20 – 30 de terase, folosirea tehnologiei LIDAR a arătat că Fețele Albe era mult mai întinsă. Cetatea ocupa un munte întreg, acum acoperit complet de pădure și este mai veche decât Sarmizegetusa Regia.

Cum ajungem la Fețele Albe

Cetatea Fețele Albe se află pe un deal învecinat Grădiștii Muncelului, pe care a fost clădită Sarmizegetusa Regia. În cea mai mare parte, traseul urmat de turiști se suprapune cu drumul spre capitala dacilor.

Rutele spre cele două așezări antice se despart pe valea Albă, la circa trei kilometri mai jos de Sarmizegetusa Regia.

Aici, dintr-o mică parcare aflată pe marginea șoselei, călătorii urcă abrupt pe dealul din stânga apei, pe cărarea care se strecoară prin pădure, spre ruinele de la Fețele Albe. Traseul pe jos, până la sit, poate fi parcurs în circa 30 - 40 de minute.