Cele 8 întrebări cruciale despre apariția Covid-19 la care China nu a răspuns
În ultimele decenii, dr. Daniel R. Lucey, specialist în boli infecțioase la Universitatea Georgetown, a traversat Globul pentru a studia epidemiile și originile lor. Atenția sa se concentrează acum asupra pandemiei de Covid-19, sesizată public la sfârșitul anului trecut, în Wuhan, China.
Începuturile sale exacte sunt suficient de nebuloase încât Organizația Mondială a Sănătății să se fi văzut nevoită să înceapă o anchetă profundă asupra rădăcinilor pandemiei. În acest context, dr. Lucey a încurajat public OMS să aibă în vedere cele opt întrebări pe care el le consideră cruciale, scrie New York Times , într-un articol pe care îl vom reda pe larg.
„Nu va o anchetă legitimă dacă echipa nu le va pune”, afirma dr. Lucey într-un interviu acordat recent. Ca puncte de plecare pentru întrebările sale, expertul a folosit rapoarte publice și articole științifice, adăugând totodată că Beijingul „nu a răspuns niciodată la aceste întrebări.”
Răspunsuri clare, a spus dr. Lucey, ar face lumină asupra modului în care patogenul mortal s-a răspândit atât de rapid și, poate, asupra condițiilor exacte în care a izbucnit focarul. China nu a prezentat informații, iar administrația Trump a inflamat situația cu amenințări și intimidări.
Specialist în epidemii, Dr. Lucey a călătorit în Asia, Africa, Americi, Europa și Orientul Mijlociu. În 2014, lucrând pentru organizația „Medici fără frontiere”, el a tratat pacienți bolnavi de Ebola, în Liberia.
Dr. Daniel R. Lucey a publicat cele opt întrebări luna trecută, într-o postare pe blogul pe care-l întreține pentru Societatea de Boli Infecțioase din America. Postarea a venit ca răspuns la anunțul lui Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, că agenția va trimite o echipă în China pentru a cerceta sursa agentului patogen – o mutare cerut de administrația Trump de mult timp.
„Vom putea combate virusul mai bine atunci când știm totul despre virus, inclusiv cum a început”, a afirmat Ghebreyesus pe 29 iunie, la Geneva. În luna mai, Adunarea Mondială a Sănătății, cel mai important organism decizional al OMS, a adoptat o rezoluție în care solicită agenției să lucreze cu alte grupuri internaționale pentru a identifica „sursa virusului și calea pe care a pătruns în populația umană”.
De la izbucnirea pandemiei, la bursa zvonurilor au apărut tot felul de speculații și teorii ale conspirației. Experții au exclus ideea că agentul patogen ar fi fost conceput ca armă biologică și s-au pus de acord că provine de la lilieci. A evoluat probabil în mod natural la un alt mamifer, apoi a ajuns la om. Însă până acum, niciun intermediar clar nu a ieșit la iveală.
Primele trei dintre cele opt întrebări centrale ale doctorului Lucey au de-a face cu piața umedă din Wuhan . Inițial a fost privită ca punctul de origine al noului coronavirus. Această idee a fost rapid pusă la îndoială atunci când un studiu al oamenilor de știință chinezi a raportat că aproximativ o treime dintre primele victime spitalizate – inclusiv primele – nu trecuseră niciodată prin acea piață. Într-o postare de blog din luna mai, dr. Lucey l-a citat pe șeful Centrului de control al bolilor din China, care respingea ipoteza conform căreia piața umedă din Wuhan s-ar fi aflat la baza pandemiei. Piața, a declarat oficialul de sănătate chinez, „este doar o altă victimă”.
Sute de eșantioane de mediu au fost colectate din piața umedă, producând 33 de rezultate pozitive, dar puține detalii au fost făcute publice.
Ca atare, dr. Lucey întreabă: Au fost vreunul dintre rezultatele pozitive legat de infecțiile umane? Și de pe ce tipuri de suprafețe au fost recoltate probele – clanțe, tocătoare, canalizare, camioane de gunoi? Până în prezent, niciunul dintre testele pozitive raportate nu a provenit de la animale.
A patra întrebare extinde domeniul de investigare la alte piețe din Wuhan și din China. Au fost recoltate probe de la animale „acum cunoscute ca fiind susceptibile la virus” – inclusiv pisici, tigri, nurci și dihori? (Dihorii sunt folosiți în mod obișnuit pentru a măsura transmisibilitatea virusurilor gripale umane). Întrebările expertului american vizează și situația pangolinului, un animal considerat inițial ca posibil intermediar de la liliac la om.
A cincea întrebare a doctorului Lucey se referă la un raport detaliat, apărut în South China Morning Post (SCMP), publicat în Hong Kong, care a identificat un caz de coronavirus uman timpuriu, în 17 noiembrie, în provincia Hubei. Provincia este de dimensiunea statului Washington, iar Wuhan este capitala sa. În martie, dr. Lucey a scris o postare pe blog pornind de la acel raport care descria răspândirea rapidă a virusului în Hubei, pe baza informațiilor despre care raportul menționat de SCMP susținea că provin de la guvern.
Acum, dr. Lucey le cere anchetatorilor de la Organizația Mondială a Sănătății să stabilească unde au fost raportate fiecare dintre aceste cazuri timpurii din Hubei, dacă au existat într-adevăr și dacă alte infecții umane „documentate sau suspectate” ar fi apărut chiar mai devreme.
A șasea și a șaptea întrebare caută să lămurească dacă patogenul mortal a trecut la oameni dintr-un laborator. Deși unii analiști și oameni de știință au mers pe această pistă, nu a ieșit la iveală nicio dovadă directă care să sugereze că noul coronavirus a scăpat din laboratorul din Wuhan.
„Este important să punem întrebări cu privire la orice potențială sursă de laborator a virusului, fie din Wuhan, fie din altă parte”, scrie dr. Lucey .
În acest scop, el îi îndeamnă pe anchetatorii OMS să caute orice semn de cercetări orientate spre GoF (Gain-of-function), adică spre îmbunătățirea deliberată a agenților patogeni pentru a-i face mai periculoși. Tehnica este foarte controversată. Criticii îi pun la îndoială beneficiile și avertizează că ar putea duce la scurgeri catastrofale de laborator
Apărătorii săi consideră că este o modalitate legitimă de a învăța cum virusurile și alte organisme infecțioase ar putea evolua pentru a infecta și ucide oamenii, ajutând astfel la conceperea de noi sisteme de protecție și măsuri de precauție.
Dezbaterea aceasta a început în 2011, după ce cercetătorii au anunțat că au avut succes în a facilita transmiterea pe cale aeriană, între dihori, a tulpinii extrem de letale de gripă aviară, H5N1.
Dr. Lucey se întreabă dacă nu cumva cercetări de tipul GoF au fost făcute pe coronavirusuri și în Wuhan, în alte părți ale Chinei sau în colaborare cu laboratoare străine.
„Dacă este făcută bine din punct de vedere științific, atunci această investigație ar trebui să calmeze preocupările persistente cu privire la originea acestui virus”, scrie expertul american. Potrivit acestuia, „ar putea ajuta și la stabilirea unui standard mai bun pentru investigarea și oprirea virusurilor îngrozitoare și a altor agenți patogeni, în deceniile următoare”.
În cele din urmă, Dr. Lucey cere echipei trimise de OMS în China să afle mai multe despre principalul laborator de cercetare a gripei din această țară, o instalație de înaltă securitate situată în Harbin, capitala celei mai nordice provincii chineze. În mai, a notat el, o lucrare chineză din revista Science a raportat că două probe de virus de la Wuhan au fost studiate acolo în detaliu, la începutul acestui an, inclusiv pe o varietate de animale. Acesta a raportat că pisicile și dihorii erau foarte sensibili la agentul patogen; câinii erau doar ușor sensibili; iar porcii, puii și rațele nu erau deloc sensibili.
În călătoriile sale, dr. Lucey a trecut prin Brazilia, pentru a studia virusul Zika; în Madagascar, pentru a studia ciuma pneumonică; în Iordania, pentru a studia sindromul respirator din Orientul Mijlociu sau MERS; și la Guangzhou, China, pentru a studia sindromul respirator acut sever sau SARS.
Expertul american susține că Organizația Mondială a Sănătății este la curent cu cele opt întrebări ale sale și a oferit un „feedback bun”.
Dr. Lucey compară întrebările sale cu procesul de pătrundere într-o clădire mare: „Important este să deschizi ușa. La ce ajungi, odată intrat, asta deja mă depășește”.
