Oraşul Lisiciansk a căzut. Regiunea Lugansk a fost cucerită şi acum se pune problema următoarelor obiective ale Rusiei în Ucraina.
„Toate opţiunile sunt deschise”, rezumă Pierre Razoux, directorul Fundaţiei Mediteraneene pentru Studii Strategice (FMSS).
„Orice este posibil”, confirmă Alexander Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (ISSI). „Se vor opri ruşii şi vor declara o victorie mare sau au planuri” în sudul ţării?
Continuare ofensivei
Nimeni nu pare să-i poată împiedica pe ruşi să controleze complet Donbasul, deja deţinut parţial de separatiştii pro-ruşi din 2014, chiar dacă rămân „pungi de rezistenţă”. Dincolo de oraşele gemene Severodoneţk şi Lisiciansk, care au căzut unul după altul, se află ţinte tentante pentru Moscova.
„Rusia poate spera că va prelua controlul în Sloviansk şi Kramatorsk şi împrejurimile lor”, a spus Pierre Grasser, cercetător asociat la laboratorul Sirice de la Universitatea Sorbona. „În Sloviansk, forţele ruse vor spera să găsească o populaţie – care a rămas la faţa locului – destul de prietenoasă”.
Blocarea Mării Negre
Ruşii au preluat rapid controlul în Herson, în sud, în primele zile de război, dar situaţia de pe malul Mării Negre nu este stabilizată.
„Războiul din sud – şi eliberarea porturilor ucrainene de sub controlul rusesc – este un front de o importanţă strategică mult mai mare” decât Donbas a spus Mick Ryan, un general australian în retragere.
Controlul coastei ar oferi Moscovei continuitate teritorială cu Crimeea, anexată în 2014, şi acces la porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Dar „contraatacurile Ucrainei în sud îi pun pe ruşi într-o dilemă. Menţin ofensiva în est sau întăresc semnificativ sudul?“, adaugă ofiţerul .
Preluarea Harkovului
Clădire administrativă distrusă în Harkov FOTO AFP
Harkov, al doilea oraş al ţării (Nord-Est), nu departe de graniţa cu Rusia, a rămas sub control ucrainean şi ar putea constitui un obiectiv pentru Putin, potrivit lui Pierre Razoux.
„În caz de colaps al ucrainenilor şi izolare completă a Harkovului, ruşii i-ar putea face să aleagă între a se concentra pentru apărarea Harkovului sau pe eliberarea presiunii spre sud, spre Herson”.
O dilemă pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski o cunoaşte bine. „Trebuie să-şi aranjeze unităţile în aşa fel încât să evite un progres rusesc în lunile de vară, să împiedice ruşii să despartă forţele ucrainene şi să încercuiască Harkovul”, adaugă cercetătorul, citat de AFP.
O bătălie pentru controlul acestui oraş de aproximativ 1,4 milioane de locuitori ar fi total distructivă, iar asediul ar putea dura „un an”, potrivit expertului.
Divizarea Occidentului
Cu fiecare avans militar, Vladimir Putin face o breşă în solidaritatea occidentală. Pentru că Kievul, Washingtonul, Parisul, Londra sau Varşovia nu au aceeaşi viziune asupra conflictului.
„Scopul Rusiei este să continue să zdrobească forţele ucrainene până când sprijinul politic pentru Ucraina va scădea în Occident”, spune Colin Clarke, director de cercetare al Centrului Soufan, un think-tank din New York.
Kievul primeşte un important ajutor militar occidental, dar nici suficient de rapid, nici suficient de consistent. „Ucrainenii înţeleg că Occidentul nu poate oferi toate armele grele de care au nevoie”, a spus Alexander Grinberg.
Fiecare săptămână de război sporeşte presiunea asupra opiniei publice occidentale, pe fondul inflaţiei şi al crizei energetice. „Americanii le pot spune ucrainenilor: nu puteţi continua”, a adăugat el.
Negocieri
Avansul rusesc nu poate şterge costul său, în ceea ce priveşte sancţiunile, pierderile umane şi distrugerea echipamentelor. Putin are aşadar, potrivit analiştilor, mai multe motive pentru care să pună capăt războiului.
La sfârşitul lunii iunie, Kremlinul deschisese posibilitatea negocierilor. „Trebuie să ordone soldaţilor ucraineni să depună armele şi trebuie să pună în aplicare toate condiţiile puse de Rusia. Atunci totul se va termina într-o singură zi", a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin.
Liderul de la Kremlin ar putea astfel să-şi declare obiectivele îndeplinite şi să justifice pe plan intern o pauză în război.
„Putin va fi obligat la un moment dat să negocieze”, spune Colin Clarke.
Se va afla însă în faţa unui front, pentru că, chiar dacă Zelenski a fost tentat să renunţe la Donbas pentru a cumpăra pacea, în dreapta sa generalii „refuză orice compromis cu Rusia”, subliniază Pierre Razoux.
„Ei pot tolera conflictul îngheţat, dar nu înfrângerea”.
