Podul peste Strâmtoarea Messina care să lege Sicilia de partea continentală a Italiei ar putea deveni realitate după ce proiectul a fost abandonat mulți ani, relatează CNN.

Visul privind construcția unui pod care să lege partea continentală de Sicilia prin Strâmtoarea Messina datează din epoca romană, când consulul Metellus a îmbinat butoaie și scânduri pentru aduce 100 de elefanți din Cartagina la Roma, în anul 252 î.Hr.

De atunci, felurite planuri, inclusiv ideea cu viață scurtă a unui tunel, au fost propuse și abandonate.

Dacă proiectul s-ar concretiza, podul peste Strâmtoarea Messina ar avea 3,2 kilometri, ceea ce l-ar face cel mai lung pod suspendat din lume.

Uriașul proiect ingineresc este mai aproape de realizare ca niciodată: guvernul Giorgia Meloni a adoptat luna trecută un decret în acest sens, după ce ministrul transporturilor Matteo Salvini a resuscitat proiectul abandonat după căderea guvernului lui Silvio Berlusconi.

Actuala coaliție de guvernare l-a inclus în campania electorală, iar când a preluat Ministerul Transporturilor, Salvini a făcut din el o prioritate.

Firma italiană WeBuild, câștigătorea licitației, a dat în judecată guvernul pentru încălcarea contractului după ce proiectul a fost pus în pauză, dar probabil că va primi înapoi lucrarea, în pofida „manifestărilor de interes din toată lumea, inclusiv din China”, a declarat Salvini pentru Asociația Presei Străine la Roma în martie, când a făcut anunțul.

Directorul de inginerie al WeBuild, Michele Longo, a fost invitat în parlament pentru a vorbi despre planul relansat la 18 aprilie.

„Podul peste Strâmtoarea Messina este un proiect care poate începe imediat. De îndată ce contractul este restabilit și actualizat, proiectul poate începe”, a declarat în fața parlamentului italian Michele Longo, directorul departamentului de inginerie al WeBuild. Proiectul ar putea fi gata în opt luni, în timp ce podul poate fi finalizat în circa șase ani."

Costurile podului se ridică la 4,5 miliarde de euro la care se adaugă 6,75 miliarde de euro pentru infrastructura de susținere, inclusiv modernizarea legăturilor rutiere și feroviare, terminalele și lucrările de pregătire a terenului pentru a „reduce riscurile hidrogeologice” în timpul construcției, potrivit planului prezentat Ministerului Transporturilor.

După ce Italia a investit sute de milioane de dolari de-a lungul timpului în studii de fezabilitate, Salvini spune că va costa mai mult „să nu construim podul decât să îl construim”.

Unde intervine mafia

Proiectul ar putea întâmpina însă obstacole, unul dintre ele chiar din partea mafiei: în sudul Italiei operează două mari sindicate ale crimei organizate, 'Ndrangheta calabreză și Cosa Nostra siciliană, iar ambele excelează în ceea ce privește infiltrarea în proiectele de construcții.

Italia a repurtat o victorie recent odată cu arestarea șefului Cosa Nostra, Matteo Messina Denaro, fugar de 30 de ani.

Denaro era împotriva construirii podului, la fel ca și alți capi ai mafiei, potrivit mărturiilor unor informatori care au ajutat la arestarea lui Denaro, parțial pentru că sindicatele crimei organizate se bazează pe sărăcie și subdezvoltare pentru a-și desfășura activitatea.

Un studiu actualizat al grupului de reflecție Nomos Centre a avertizat că anumite componente ale proiectului, cum ar fi transportul și aprovizionarea, ar putea cădea sub controlul criminalității, existând și posibilitatea ca mafioții locali să ceară bani pentru protecție.

Salvini a minimizat îngrijorările. „Nu mă tem de infiltrări criminale", a declarat el recent în parlament, dând asigurări că „vom putea oferi garanții că cele mai bune companii italiene, europene și globale vor participa la lucrări” și că vor fi înființate organisme de supraveghere.

Problemele tehnice

Problemele geofizice ar putea fi însă mai dificil de rezolvat.

Strâmtoarea Messina se află într-o zonă seismică unde, în 1908, un cutremur de 7,1 grade a ucis peste 100.000 de oameni și a generat un tsunami care a devastat zonele de coastă atât pe partea calabreză, cât și pe cea siciliană. Este cel mai devastator eveniment seismic înregistrat până în prezent în Europa.

Apele sunt și ele turbulente. Curenții sunt atât de puternici încât smulg alge de pe fundul mării și tiparele se schimbă la fiecare șase ore, potrivit NASA, care notează că valurile sunt vizibile din spațiu.

Conform planului inițial al WeBuild, care este singurul luat în considerare în prezent, puntea podului ar fi construită pentru a rezista la rafale de până la 300 de kilometri pe oră - și podul ar putea rămâne deschis pentru trafic și dacă vântul bate cu până la 150 de kilometri pe oră.

Planul prevede trei benzi pentru vehicule pe fiecare sens - două pentru trafic și una pentru situații de urgență, cu linii ferate între ele. Capacitatea ar fi de 6.000 de autovehicule pe oră și 200 de trenuri zilnic.

Podul ar fi construit la aproximativ 74 de metri peste nivelul mării și ar permite un canal de navigație de 600 de metri, pe unde ar putea traversa chiar și navele cargo, precum și cele mai înalte nave de croazieră. De asemenea, ar fi proiectat să reziste la un cutremur cu magnitudinea de 7,5.

Numai faza de construcție ar contribui cu 2,9 miliarde de euro la PIB-ul țării și ar oferi locuri de muncă pentru 100.000 de persoane și contracte pentru 300 de furnizori, a explicat Longo în fața parlamentului, adăugând că „majoritatea acestor oameni ar proveni din regiunile Sicilia și Calabria, unde ratele de șomaj sunt ridicate”.

În ceea ce privește provocările geografice, Longo a explicat pentru CNN că deși este „una dintre cele mai dinamice strâmtori de apă”, este totuși și una „dintre cele mai studiate zone”. În ceea ce privește pericolele implicării crimei organizate, el a spus că „nimic nu este imposibil, dar acesta este un risc scăzut”

„Devastator” pentru fauna sălbatică

Ecologiștii susțin însă că podul ar fi devastator pentru teren și pentru fauna sălbatică.

„În Strâmtoarea Messina, un loc de tranzit foarte important pentru păsări și mamifere marine, există una dintre cele mai mari concentrații de biodiversitate din lume”, spune un purtător de cuvânt al grupului Legambiente, adăugând că podul - atât în timpul cât și după construcție - ar perturba rutele de migrație între Africa și Europa.

World Wildlife Fund a făcut la rândul său campanie împotriva reluării proiectului. „Întreaga zonă a Strâmtorii Messina este o zonă protejată în conformitate cu Directiva UE privind habitatele”, a declarat directorul pentru relații instituționale al WWF, Stefano Lenzi, într-un comunicat. În 2006, înainte ca planul să fie abandonat, grupul se pregătea să deschidă un proces pentru încălcarea zonelor protejate de Uniunea Europeană.

Grupurile de protecție a mediului susțin că o călătorie cu feribotul de o jumătate de oră este traseul cel mai puțin perturbator.

Impactul asupra economiei ar fi mare, insistă însă Salvini, argumentând că navele de marfă din Asia ar putea acosta în Sicilia, după care bunurile ar putea ajunge în Europa cu trenurile de mare viteză ce vor circula pe pod.

Opinia publică de pe ambele părți ale strâmtorii rămâne împărțită între cei care sunt în măsură să prospere prin creșterea comerțului și facilitarea turismului și cei care nu sunt deranjați de starea actuală a lucrurilor.

Podul nu a fost niciodată atât de aproape de a fi construit ca în prezent, după ce Meloni a semnat decretul prin care deschide calea pentru planuri concrete. Decretul întră în vigoare în luna iunie, iar Salvini a declarat că speră ca lucrările să demareze până în iulie 2024.

Strâmtoarea Messina a fost mult timp asimilată cu ape tulburi. Homer n-a amplasat degeaba acolo ascunzișul monștrilor marini Scylla și Charybdis.