Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.

Atunci când ne gândim la creaturi periculoase sau la ființe care pot pune omul în pericol, mintea ne zboară de obicei la rechini, urși , crocodili, lei, tigrii, șerpi uriași dar și alți prădători de dimensiuni mari.

Conform specialiștilor, însă, cel mai mare pericol pentru umanitate l-a reprezentat de-a lungul istoriei o insectă aparent banală și inofensivă. Enervantă dar inofensivă. Este vorba despre țânțar, creatura care ne-a modelat istoria și care ucide mai mult decât provoacă disconfort.

Vampirul perfect adaptat la viața pe Pământ

Țânțarul este o insectă, la fel ca și musca care face parte din speciile de Culicide . Sunt peste 3600 de specii, fiecare cu caracteristicile ei. La modul general, țânțarul este o insectă cu corpul subțire, o lungime de aproximativ 6 mm și cu un aparat de hrănire sub forma unei trompe, capabil de a pătrunde pielea și de a extrage sânge.

Din categoria culicide face parte și țânțarul Anofel, cel mai periculos gen de țânțari din subfamilia Anophelinae. Întregul gen Anopheles cuprinde 40 de specii, toate transmițătoare de boli periculoase, în special malaria. Culmea, sunt printre cea mai mică specie de țânțari.

Țânțarul, la modul general se înmulțește prin ouă. Femele le depune la suprafața unei surse de apă, mai ales bălți și zone mlăștinoase. Țânțarii, mai ales femelele se hrănesc cu sângele mamiferelor și a păsărilor. Inclusiv cu sângele omului.

Saliva țânțarului în timpul mușcăturii este transmisă gazdei cauzând aceea mâncărime specifică. Totodată hrănindu-se cu sânge pot ingera agenți patogeni pe care-i pot transmite mai departe.

Mulți s-au întrebat care este rolul țânțarului în ecosistem, fiind de multe ori considerat inutil. Specialiștii spun însă că această insectă este un agent de control biologic, ținând populațiile de insecte sub control.

Mai mult decât atât, sunt sursă de hrană pentru păsări dar, în cazul masculilor de țânțari, polenizează și florile (aceștia se hrănesc cu suc și nectar vegetal, nu cu sânge). Țânțarul este adaptat perfect la viața de pe Terra, reușind să supraviețuiască în cele mai dificile condiții. Deși preferă locurile calde și umede.

Insecta care a ucis 52 de miliarde de oameni de-a lungul istoriei

Nu toate speciile, subfamiliile sau genurile de țânțari sunt periculoase pentru om. Există, precum cele din genul Anopheles care au un potențial mortal incredibil. Istoricul canadian Timothy Winegard arată în lucrarea sa „The Mosquito: A Human History of Our Deadliest Predator”, că țânțarii sunt cel mai mare inamic al speciei umane, încă din adâncurile istoriei. Statisticile sunt grăitoare.

Conform demografilor pe Terra au trăit de-a lungul istoriei aproximativ 108 miliarde de ființe umane. Conform acelorași statistici, țânțarii au fost responsabili de moartea a 52 de miliarde, de-a lungul timpului. Impactul țânțarilor a fost atât de mare încât ne-a schimbat ADN-ul pentru a putea supraviețui.

„Nu cred că există prea multe ființe care să fi schimbat configurația ADN-ului uman”, mărturisește specialistul canadian.

Anual, conform Organizației Mondiale a Sănătății între 830.000 și un milion de oameni mor din cauza țânțarilor. Această insectă nu ucide direct. Ucide prin bolile pe care le transmite. Tot conform specialiștilor de la OMS anumite specii de țânțari, sunt purtători și distribuitori mai ales către om a șapte boli mortale.

Majoritatea sunt întâlnite în țările calde dar sunt ușor transmise călătorilor, fie turiști, fie în scop de afaceri sau cu serviciul. Iar efectele sunt mortale. Este vorba în primul rând despre malarie. Este o boală infecțioasă cauzată de un microorganism numit Plasmodium și este întâlnită mai ales în junglele din Africa, Asia de Sud-Est sau America de Sud. Acest Plasmodium este purtat și transmis cu o viteză uimitoare de femelele țânțarului anofel.

Boala este mortală. După o incubație de șapte zile, apar simptome grave precum febră, frisoane dar și diaree puternică. Malaria a făcut ravagii puternice de-a lungul istoriei răspândindu-se cu repeziciune.

Pe lângă malarie, țânțarii răspândesc boli precum cea cauzată de virusul Zika, transmis de specia Aedes, cunoscută inclusiv în Europa. Pentru o persoană obișnuită virusul Zika se manifestă ca o răceală obișnuită care trece de la sine. Pentru femeile gravide are consecințe devastatoare, însă. Fiind oprește sarcina din evoluție, fie duce la naștere unor copii cu micro-cefalie, adică retard.

Alte boli grave transmise de țânțari sunt febra West Nile, febra Dengue, febra galbenă, filarioza limfatică și encefalita japoneză. Dintre acestea, febra West Nile, febra Dengue și febra galbenă sunt transmise de țânțarii din specia Aedes. Au simptome răvășitoare și duc la deces.

Insecta care a schimbat istoria umanității

Prin bolile transmise, specialiștii spun că țânțarii au schimbat istoria umanității. Mai mult decât orice altă creatură. Cele mai bune exemple sunt oferite de istoricul Winegard.

Acesta spune că odată cu aducerea în America, de către marile puteri coloniale a sclavilor din Africa, pe noul continent a început să se răspândească malaria. Practic, țânțarii americani au preluat boala din sângele infectat deja de țânțarii anofel pe continentul african.

„Erau în jur de 100 de milioane de indigeni în emisfera vestică înainte ca Cristofor Columb să ajungă acolo. Și 250 de ani mai târziu 95% dintre aceștia au dispărut din cauza bolii, brutalității și crimelor. Variola a fost cea mai dură pentru indigeni, dar dacă ne uităm la mărturiile istorice observăm referințe la malarie și la simptome precum abdomen destins și splină mărită”, precizează specialistul canadian. Boala a deschis drumul europenilor în America.

Malaria a făcut atât de multe ravagii în Africa încă din preistorie încât oamenii au dezvoltat celule roșii în formă de seceră pentru a supraviețui. Bolile aduse de țânțari au schimbat soarta războaielor și a istoriei. Inclusiv creștinismul, spun specialiștii, a prins teren pe fondul bolilor aduse de țânțari, fiind o religie care punea accent pe vindecare miraculoasă, dar și pe empatie.

Malaria și alte boli tropicale cauzate de țânțari ar fi reprezentat un factor esențial în obținerea independenței unor state mai ales din America de Sud, armatele forțelor coloniale fiind decimate de boală. Inclusiv Alexandru cel Mare a fost ucis de malarie, schimbând practic cursul istoriei.

Un alt exemplu, îl reprezintă Mlaștinile Pontine, aflate la marginea colinelor pe care a fost clădită Roma antică, pline de țânțari și malarie. Aceste mlaștini au protejat Roma, prin țânțarii aducători de boală, împotriva lui Hannibal. Malaria a făcut ravagii în rândurile armatei sale, fiind nevoit să se retragă. În plus, erau esențiale pentru protejarea Statului Papal împotriva invadatorilor.

Mlaștinile pline de țânțari și malarie erau însă „arme” cu două tăișuri. Mai ales în timpul verilor, afectau puternic populația locală. Au fost drenate de Benito Mussolini în anii 30, fiind redusă mortalitatea cu malarie cu 99%.