Cel mai ingenios plan de evadare din timpul Holocaustului (Imagine AFP / Mediafax Foto)

Situl din Lituania, Ponar, deţine un număr masiv de gropi funerare şi morminte. Peste 100.00 de oameni au fost omorâţi, iar cadavrele lor au fost aruncate în gropi comune sau arse în timpul Holocaustului. Folosind radarul şi undele radio, specialiştii au scanat nivelul subteran al pământului şi au descoperit un tunel lung de 38 de metri la doi metri adâncime, potrivit Descoperă.

În 2004, o echipă de cercetători a încercat să descopere structura, dar nu au găsit decât o intrare, însă noile descoperiri dezvăluie întreaga structură a tunelului, de la intrare până la ieşire. De asemenea, s-au descoperit probe ale efortului prizonierilor de a evada.

,,Nu numai că am rezolvat unul dintre cele mai mari mistere, al unei evadări din timpul Holocaustului. Am descoperit şi numărul de gropi comune în care erau aruncate cadavrele'', a declarat Richard Freund, arheolog la Universitatea din Hartford, Connecticut.

Dr. Freund, împreună cu echipa de producţie NOVA, vor lansa un documentar anul viitor, care dezvăluie o altă groapă comună ce conţine cenuşa a peste 7.000 de persoane, aceasta fiind a doisprezecea groapă comună din zona Ponar, cunoscută astăzi sub denumirea de Paneriai. Între 1941 şi 1944, sute de evrei din împrejurimile oraşului Vilnius, astăzi cunoscut ca Ierusalimul lituanian, au fost aduşi în Ponar pentru a fi ucişi.

,,Cred că zona Ponar este punctul zero al Holocaustului. Pentru prima oară am descoperit crime sistematice realizate de nazişti şi asociaţii lor'', a adăugat Freund. Conform dr. Freund, evenimentele de la sit au avut loc cu şase luni înainte ca naziştii să utilizeze camerele de gazare.

Peste 100.000 de persoane, dintre care 70.000 de evrei, au murit în zona Ponar. În 1943, când a fost clară preluarea Poloniei de către sovietici, naziştii au încercat să-şi acopere faptele. Au forţat un grup alcătuit din 80 evrei să dezgroape cadavrele, să le ardă şi să îngroape cenuşa. În acea perioadă, grupul purta denumirea de ,,Leichenkommando'' (unitatea cadavru). Unul dintre prizonierii evrei care făcea parte din grup şi-a dezgropat soţia şi două surori. Grupul ştia că după ce îşi vor termina treaba vor fi executaţi şi arşi la rândul lor, aşa că au creat un plan de evadare.

Jumătate din grup şi-a petrecut peste 76 de zile săpând un tunel printr-o groapă comună, folosindu-şi doar mâinile şi lingurile găsite printre cadavre. În noaptea de 15 aprilie 1944, deţinuţii ştiau că va fi o noapte întunecată, aşa că s-au furişat prin intrarea tunelului şi au fugit în pădure. Zgomotul i-a alertat pe gardieni, care au plecat în căutarea lor cu arme şi câini de vânătoare. Dintre cei 80, 12 au reuşit să scape, iar 11 dintre ei au supravieţuit războiului.

Dr. Freund a reuşit să localizeze tunelul confruntând mărturiile supravieţuitorilor.

Pentru a nu distruge structura tunelului, echipa a folosit unelte non-invazive, precum tomograful electric (ERT) şi radarul de penetrare a solului.

,,Am utlizat tomograful electric pentru a descifra cât mai bine zona prin care trece tunelul. Suntem foarte încrezători că am descoperit locaţia exactă a tunelului'', a declarat geofizicianul Paul Bauman.