Țările occidentale consideră că Rusia va decide să invadeze NATO în câțiva ani, deși previziunile exacte ale statelor diferă. Cu toate acestea, experții de la Institutul american pentru Studiul Războiului avertizează că acest lucru s-ar putea întâmpla mult mai devreme. Potrivit analiștilor, indicatorii financiari, economici și militari indică faptul că Vladimir Putin se pregătește să declanșeze acest conflict armat într-un interval de timp mai scurt.

Nu degeaba, în timpul ultimului său discurs în Duma de Stat, el s-a axat pe importanța dezvoltării economice, deoarece acest factor afectează în mod direct cât de mult poate pune dictatorul "pe pista militară", care va forma puterea armată pe care Rusia o va opune lumii.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu liderii fracțiunilor din Duma de Stat a Rusiei la 19 martie și a prezentat prioritățile pentru cel de-al cincilea mandat prezidențial. Putin a subliniat importanța dezvoltării economiei rusești și a extinderii programelor sociale anunțate în discursul său din 29 februarie în fața Consiliului Federației. El a susținut pe 19 martie că a fost martor personal la modul în care interesele corporatiste au alimentat numirile în organele legislative în timp ce lucra la Leningrad și mai târziu la Sankt Petersburg, deși el însuși a obținut probabil comisioane substanțiale din contracte și licențe aprobate ilegal în timp ce era viceprimar și șef de comitet la Sankt Petersburg.

Liderul de la Kremlin i-a îndemnat pe liderii fracțiunilor din Duma de Stat a Rusiei să acționeze în interesul statului și nu al corporațiilor sau al partidelor și a subliniat importanța numirii oamenilor pe baza abilităților și competențelor. Putin a criticat în mod similar "elita" rusă în discursul său din 29 februarie din cadrul Consiliului Federației, afirmând că persoanele care "și-au umplut buzunarele" în anii 1990 nu sunt elita, ci că "adevărata elită" sunt muncitorii și militarii care și-au dovedit loialitatea față de Rusia.

Putin încearcă probabil să stabilească condițiile pentru a stabiliza poziția financiară pe termen lung a Rusiei la un nivel mai ridicat de cheltuieli publice și semnalează că stabilitatea financiară pe termen lung a Rusiei va necesita impunerea cel puțin unor siloviki bogați (oameni puternici din Rusia cu influență politică), o anumită suferință. Probabil că Putin înțelege că măsurile financiare împotriva silovikilor industrialiști ar putea pune în pericol relația politică pe care Putin a construit-o cu aceștia și încearcă să atenueze aceste consecințe.

Rusia nu pare să se confrunte cu o criză financiară iminentă, iar creșterea cheltuielilor militare a fost cea mai semnificativă schimbare în politica bugetară a Rusiei, astfel încât eforturile de a asigura viitorul financiar al Rusiei sunt mult mai probabil menite să stabilească condiții pe termen lung decât să abordeze preocupările financiare imediate.

Rusia continuă eforturile de a ocoli sancțiunile internaționale, iar Fondul Monetar Internațional a evaluat că PIB-ul Rusiei va crește cu 2,6% în 2024 și a raportat că PIB-ul Rusiei a crescut mai rapid decât economiile tuturor țărilor din Grupul celor Șapte (G7) în 2023.

Prin urmare, experții consideră că acest lucru indică faptul că Kremlinul se pregătește nu numai să continue agresiunea împotriva Ucrainei, ci și să o lanseze împotriva Occidentului.

În plus, șeful Ministerului Apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, a anunțat recent formarea unui corp de armată și a unei divizii de infanterie motorizată în Federația Rusă. În total, departamentul său plănuiește să formeze două armate combinate, 14 divizii și 16 brigăzi. Și se va întâmpla până la sfârșitul acestui an.

"În prezent, Rusia nu dispune de personal, de infrastructura militară și de capacitatea de instruire pentru a echipa în mod corespunzător mai multe divizii nou-nouțe la nivelul de formațiuni de armată pentru a fi pe deplin pregătită de luptă pe termen scurt și mediu", comentează analiștii ISW, "Cu toate acestea, este probabil ca astfel de reforme să aibă ca scop construirea capacităților militare pe termen lung ale Rusiei în raport cu NATO, mai degrabă decât crearea și echiparea imediată a unor noi formațiuni la nivel de armată.

Președintele polonez Andrzej Duda a subliniat într-un interviu acordat, miercuri, 20 martie, pentru CNBC că Putin își intensifică eforturile pentru a trece Rusia către o economie de război cu intenția de a putea ataca NATO încă din 2026 sau 2027. Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat la 9 februarie că noile informații indică faptul că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO în termen de trei până la cinci ani, o cronologie accelerată din evaluarea NATO din 2023.

Putin și-a stabilit obiectivul de a restabili imperiul rus și de a remodela ordinea internațională. Și până acum, nu există niciun indiciu că ar fi abandonat acele planuri.