Cei mai mulţi dintre dinozauri erau vieiţuitoare cu sânge cald, la fel ca păsările (studiu)
Cei mai mulţi dintre dinozauri aveau sânge cald, la fel ca păsările şi mamiferele, spre deosebire de animalele cu sânge rece precum reptilele, au dezvăluit autorii unui studiu publicat miercuri şi care au realizat prima măsurătoare directă a metabolismului acestor vieţuitoare străvechi, informează AFP.
Studiul, coordonat de Jasmina Wiemann, paleobiolog la California Institute of Technology (Caltech), are la bază o nouă tehnică de măsurare a ratei metabolice a dinozaurilor - capacitatea lor mai mare sau mai mică de a transforma oxigenul în energie pentru a trăi.
Animalele cu sânge cald, precum păsările sau oamenii, au un metabolism ridicat. Ele absorb mult oxigen, necesar producţiei de calorii care le permit să îşi menţină temperatura constantă şi să rămână active.
În sens contrar, cele cu sânge rece, precum reptilele, au o activitate mai moderată şi depind de condiţii externe pentru a-şi menţine temperatura corporală. Pe scurt, aceste vieţuitoare nu lenevesc la soare doar de plăcere, ci din necesitate.
Această dihotomie le-a pus probleme naturaliştilor din lumea întreagă în cazul teoriilor despre dinozauri. Pentru că una dintre ramurile lor descendente, păsările, au sânge cald, însă cei mai apropiaţi verişori ai lor din epocă, crocodilii, sunt reptile cu sânge rece.
Un studiu intens mediatizat în 2014 a atribuit dinozaurilor un sistem circulator cu sânge călduţ. Acel studiu a estimat metabolismul lor prin metode indirecte şi mai puţin fiabile, ţinând cont de temperatura de formare a mineralelor din oasele lor şi de viteza de creştere osoasă.
Noul studiu, publicat în revista Nature, se concentrează însă pe elementul cheie al metabolismului, utilizarea oxigenului, şi în special pe studierea urmelor sale sub forma unor "rămăşiţe" găsite în oase.
"Acest proces lasă în urma sa o înregistrare a cantităţii de oxigen pe care un dinozaur o respira şi arată, deci, rata metabolismului său", a explicat Jasmina Wiemann într-un comunicat.
Marea extincţie
Echipa cercetătoarei americane a aplicat această metodă non-distructivă, bazată pe spectroscopie în infraroşu, în cazul unor femururi provenind de la 55 de grupe de animale, inclusiv de la dinozauri, pentru a măsura "markerii moleculari (rămăşiţe) care sunt asociate cu rata metabolică", a adăugat aceeaşi cercetătoare.
Rezultatul: din cele două mari grupuri de dinozauri, ordinul Ornithischia număra exemplare cu sânge rece, precum Triceratops - cu un guler mare şi două coarne impunătoare - şi Stegosaurus, cu o platoşă dorsală. Erau erbivore masive, dar lente.
În schimb, celălalt grup, cel denumit Saurischia, mai numeros în ceea ce priveşte speciile şi, mai ales, descendenţii lor, erau în principal animale cu sânge cald. În această grupă se înscriu erbivorele gigantice, precum Sauropodele, şi carnivorele legendare, precum Tyrannosaurus şi Velociraptor, popularizate de filmele lansate în cadrul francizei "Jurassic Park".
Acest grup este celebru mai ales pentru faptul că a dat naştere tuturor speciilor de păsări, unicii descendenţi direcţi ai dinozaurilor care au supravieţuit marii extincţii a speciilor, produsă în urmă cu 65 de milioane de ani.
Se crede că sângele cald şi metabolismul ridicat al păsărilor le-au permis să supravieţuiască acelei catastrofe, cauzată de bulversarea climatică provocată de prăbuşirea pe Terra a unui meteorit uriaş.
În cazul dinozaurilor, sângele cald nu i-a salvat însă de la extincţie, remarcă autorii studiului.
"Trăim cea de-a şasea extincţie a speciilor", a declarat Jasmina Wiemann. "Este deci important să înţelegem felul în care animalele actuale şi cele dispărute au reacţionat la precedentele schimbări climatice şi perturbaţii de mediu", pentru a înţelege mai bine viitoarele mize cu care se confruntă biodiversitatea de pe Terra, a adăugat cercetătoarea americană. AGERPRES
