Ceaţa cerebrală asociată cu COVID-19 de lungă durată este comparabilă cu îmbătrânirea cu 10 ani, relevă o cercetare efectuată de King's College London, relatează vineri agenţia DPA.

Studiul a apărut în publicaţia eClinicalMedicine. Foto: Arhivă

Studiul, apărut în publicaţia eClinicalMedicine, investighează impactul COVID-19 de lungă durată, sau „COVID-19 lung", asupra unor abilităţi cognitive, precum gândirea sau memoria, scrie Agerpres.

COVID-19 de lungă durată este o afecţiune caracterizată prin persistenţa simptomelor sau prin apariţia unor noi simptome la peste patru săptămâni după infecţia iniţială.

Echipa de cercetare a evaluat persoane incluse în baza de studiu „Covid Symptom Study Biobank" şi care au fost recrutate prin aplicaţia de smartphone Covid Symptom Study.

Participanţii la studiu au fost persoane care au fost infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 şi au prezentat simptome în diferite grade, şi persoane care nu au fost infectate. Ei au avut de efectuat 12 sarcini prin care le-au fost testate memoria, atenţia, raţionamentul, viteza de procesare a informaţiilor şi controlul motor.

Participanţii la studiu au fost împărţiţi în două cohorte, evaluate fiecare la nouă luni distanţă, respectiv 3.335 de persoane în perioada iulie-august 2021 şi 1.768 în perioada aprilie-iunie 2022.

„Viaţa lor continuă să fie afectată”

Rezultatele au arătat că impactul COVID-19 de lungă durată este comparabil cu creşterea în vârstă cu circa 10 ani, iar scorurile cele mai slabe au fost observate la persoanele care au avut simptome de COVID-19 timp de 12 săptămâni sau mai mult.

De asemenea, nu s-a remarcat vreo îmbunătăţire semnificativă a scorurilor participanţilor din cel de-al doilea grup faţă de primul, deşi în perioada evaluării celui de-al doilea grup trecuseră, în medie, circa doi ani de la infectarea iniţială.

În schimb, persoanele care au declarat că se simt complet recuperate după boală, chiar dacă au prezentat simptome de COVID-19 timp de mai multe luni, au avut rezultate comparabile cu cele care nu au fost infectate deloc cu coronavirusul SARS-CoV-2.

„Rămâne un fapt că, la doi ani după prima infectare, unele persoane nu se simt recuperate complet şi viaţa lor continuă să fie afectată de efectele pe termen lung ale coronavirusului", şi este nevoie de investigaţii suplimentare „pentru a înţelege de ce se întâmplă acest lucru şi ce se poate face pentru a ajuta", constată Claire Steves, profesoară de geriatrie la King's College London.

Potrivit conducătorului cercetării, Nathan Cheetham, „acest studiu arată nevoia de a monitoriza acele persoane ale căror funcţii cerebrale sunt cele mai afectate de COVID-19 pentru a vedea cum evoluează simptomele lor cognitive şi a le oferi susţinere în recuperare".