Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, afirmă că Rusia este, în continuare, prezentă în campania electorală prezidențială din România, având ca scop să vulnerabilizeze flancul estic al NATO.

Rusia vrea ca viitorul președinte al României să oprească sprijinul pentru Ucraina Foto:Shutterstock

Aceasta a afirmat, într-un interviu acordat News.ro , că Rusia, în campaniile de dezinformare şi manipulare pe care le execută împotriva altor state, mizează foarte mult pe răspândirea fricilor.

„Prima chestiune este faptul că Rusia mizează foarte mult pe frică, pe inducerea unei frici de ceva. De exemplu, acum atât în România, cât şi în Republica Moldova, frica principală este de război. A doua chestiune invocată este că România n-ar mai fi suficient de suverană, poporul român nu-şi mai exercită suveranitatea şi că suntem colonia Occidentului. A treia chestiune ar fi legată de faptul că tradiţiile româneşti care ar avea rădăcini profunde şi s-ar revendica din ortodoxie sunt reprimate de către Occident, care nu le respectă, şi nici de politicienii de la Bucureşti, de instituţii, care n-ar face altceva decât să implementeze agenda Bruxelles-ului”, a precizat aceasta în cadrul interviului.

Întrebată dacă Rusia are oameni înscrişi în actuala cursă prezidenţială din România, Ileana Racheru a răspuns: „Mă îndoiesc că Rusia ar fi pregătit un candidat pentru mult timp şi pentru competiţia electorală din România. Cred că, mai degrabă, Rusia a mizat pe altceva, şi anume a mizat pe propagandă foarte mult, pentru că ei cu propaganda ar atinge practic două state, atât România, cât şi Republica Moldova, având în vedere limba comună. Şi cred că Rusia ajută orice candidat despre care consideră că ar putea să îi facă jocurile sau să îi reprezinte interesele în momentul în care câştigă alegerile din România. Practic, Rusia lucrează cu oamenii locului şi îi alimentează, să spunem, doar prin propagandă. Contează pe X, Y sau Z”.

Prin instalarea unui preşedinte extremist la Cotroceni, Rusia ar avea mai multe obiective principale pe care speră să le atingă, explică experta în spațiul ex-sovietic.

„Însă în ceea ce priveşte România, cred că obiectivele Rusiei sunt mai multe. Pe de o parte, în situaţia în care – sper să nu se întâmple asta – alegerile prezidenţiale vor fi câştigate de un extremist, Rusia speră ca respectivul să pună sub semnul întrebării sau chiar să încheie colaborarea cu autorităţile ucrainene şi sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei. A doua chestiune ar fi ca România să nu mai ajute Republica Moldova şi a treia chestiune este vulnerabilizarea flancului estic al NATO, pentru că nu trebuie să uităm că România este stat de graniţă în NATO. Cred că, în acelaşi timp, Rusia are nevoie şi de un nou pion în cadrul Uniunii Europene, pe modelul Orban sau pe modelul Fico”, a mai precizat ea.

Candidatul-surpriză

Experta face și o paralelă între România şi Republica Moldova, remarcând similitudini folosite de Rusia în cele două ţări. Înainte de surpriza „Călin Georgescu”, de la alegerile din 24 noiembrie 2024, minunea candidaţilor care câştigă în mot total surprinzător s-a produs înainte în Moldova. Exemple în acest sens fiind alegerea actualei başcane a Găgăuziei, Evghenia Guţul sau alegerile de la primăriile Bălţi şi Orhei.

„Mie mi se pare că există un alt fel de similitudini în ceea ce priveşte Republica Moldova şi România, şi anume candidatul-surpriză la alegeri! De ce spun asta? Presupun că ştiţi deja că alegerea Evgheniei Guţul, actualul başcan al Găgăuzei, a fost o surpriză totală. La câteva zile după ce fusese aleasă, presa nu ştia de unde s-o ia, nu ştia ce este cu ea!”, adaugă ea.

Semnificația comunicatului emis de Serviciul de Informații Externe al Rusiei

Ileana Racheru a mai precizat că Rusia, prin comunicatul emis de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) în privinţa alegerilor prezidenţiale din România , a inclus ţara noastră într-o categorie din care până acum făceau parte doar statele ex-sovietice.

„În ceea ce priveşte Republica Moldova, emiterea de comunicate era constantă, până la urmă, în Federaţia Rusă. Adică tot felul de instituţii dădeau diverse comunicate destul de urâte la adresa unor candidaţi. Inclusiv Vladimir Putin s-a exprimat în alte situaţii. În acelaşi timp, şi Ucraina este evident ţinta unor comunicate extrem de agresive. Chestiunea nouă ţine mai mult de faptul că nu-mi amintesc să fi existat astfel de comunicate cu privire la state din Uniunea Europeană! Doar în spaţiul ex-sovietic erau o normalitate”, a susținut Ileana Racheru.

În ceea ce privește semnificația comunicatului , experta în spațiul ex-sovietic a susținut: „E şi o chestiune de prostie, dar şi o indicaţie că Rusia s-a dezis de ceea ce am fi putut percepe ca fiind candidatul ei pe care îl susţinea la alegerile din România”.