Schimbările naturale fac ca primăvara să fie începutul sezonului de alergii. Mulți oameni pot întâmpina diferite simptome, printre care nas înfundat, roșeață, lăcrimare, tuse și strănut. În această perioadă, polenul reprezintă un principal factor declanșator.

Alergiile de sezon și factorii declanșatori

Febra de fân/ rinita alergică

Febra fanului sau rinita alergică este un răspuns al sistemului imunitar la particulele străine, existente în aerul respirat. În general, aceasta face referință la alergiile care se declanșează în aer liber.

Polenul

Polenul este cel mai cunoscut declanșator al alergiilor, pe timp de primăvară . În momentul în care micile granule, eliberate de copaci și ierburi pentru a fertiliza alte plante, iau contact cu mucoasa nazală a unei persoane alergice, sistemul imunitar este pus la încercare. Polenul este perceput de organism ca un „intrus”. Astfel, sunt eliberați anticorpii, substanțe care, în mod normal au scopul de a lupta împotriva virusurilor și bacteriilor.

Atunci când anticorpii încep să lupte împotriva alergenilor, acest lucru duce la eliberarea de histamine în sânge. Histaminele sunt cele care provoacă scurgerile nazale, senzațiile de mâncărime și alte reacții, specifice unei alergii.

Plante ce pot provoca alergii

Din luna februarie până în luna aprilie vedetele sezonului sunt arborii din familia betulaceelor: alunul, aninul/arinul negru și mesteacănul.

Încă din luna martie apar și alți alergeni, având ca sursă ulmul, plopul, salcia.

La mijlocul primăverii, în aprilie apar frasinul, stejarul, liliacul, platanul. Dacă simptomele debutează din luna aprilie este posibil ca factorul declanșator să fie polenul de salcâm sau cel de păpădie.

De asemenea, dacă simptomele alergiei apar abia din luna mai de vină poate fi sezonul polenului de graminee sălbatice (iarba de gazon, iarba câmpului, firuța, timoftica, golomat) şi de cultură (secară, ovăz, orz, grâu).

Simptomele alergiilor

Simptomele se manifestă, în special, în zilele cu soare, în care bate vântul. Atunci, polenul este împrăștiat prin aer. Pe de altă parte, în zilele ploiase, răspândirea de polen este redusă, iar alergenii sunt îndepărtați.

Simptomele includ:

• Nas care curge,
• Ochi înlăcrimați,
• Strănut,
• Tuse,
• Senzație de mâncărime la nivelul ochilor și al nasului,
• Cearcăne.

În același timp, alergenii pot provoca astm, afecțiune care îngreunează pătrunderea aerului pe căile respitatorii, făcând respirația dificilă. Poate apărea, de asemenea, tusea și gâfâielile.

Tratament

Există doua tipuri de tratament și anume: tratamentul simptomatic (controlează boala, nu o vindecă) și cel etiologic (care se adresează cauzei, nu efectului).

În cazul întreruperii tratamentului simptomatic, alergia se poate manifesta, din nou, la scurt timp.

Tratamentul simptomatic presupune:

Antihistaminice: reduc strănutul și mâncărimea;

Decongestionantele: micșorează vasele de sânge din căile nazale;

Spray-ul nazal: desfundă căile nazale mai rapid decât decongestionantele orale, fără să producă o parte din efectele secundare;

Picaturile de ochi: ajută în cazul mâncărimilor oculare și în cazul ochilor înlăcrimați.

Tratamentul etiologic înseamnă vaccinare, odată la 3-5 ani, desensibilizarea specifică alopată sau desensibilizarea homeopată.