Traian Băsescu, declarație în instanță în dosarul de colaborator: Eu nu am știut că serviciul de contrainformații militare este Securitatea. Am crezut că e o structură a Ministerului Apărării.

Procesul s-a încheiat de la primul termen, iar Curtea de Apel București va anunța decizia pe 20 septembrie.

Fostul președinte, Traian Băsescu, a declarat, joi, în instanță, la primul termen în dosarul în care CNSAS în acuză ca a fost colaborator al Securității, sub numele conspirativ Petrov, că nu a știut că serviciul de contrainformații militare sunt Securitatea. Pe durata interogării, Băsescu a cerut voie să stea pe scaun. Avocatul fostului președinte a completat că starea de sănătate nu-i permite să stea prea mult timp în picioare, relatează  G4Media.ro .

„Eu nu am știut că contrainformațiile militare sunt Securitatea, eu abia după Revoluție am aflat de legătura contrainformațiilor militare. Am crezut că e o structură a Ministerului Apărării, că serviciul de contrainformații din Institutul de Marina era serviciu subordonat Comandamentului Forțelor Navale.” a explicat Traian Băsescu întrebat de judecătorul de la Curtea de Apel București cu privire la cele două note informative pe baza cărora Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Alte declarații relevante date de fostul președinte în fața instanței:

„Criteriile erau așa, aveam o greutate de cu un an înainte la incidentul cu un coleg. Fiind încheietorul de companie la un apel, n-am raportat că nu au venit în institut trei colegi. Ghinionul a făcut să vina în cursul nopții, au sărit gardul, primii doi au reușit al treilea a căzut în cap. Incidentul s-a întâmplat cu 20 minute înainte de schimbul de gardă. Noroc ca l-a găsit schimbul și l-a dus la infirmerie. Am fost 7 zile la arest că n-am raportat. Eram a doua oară in fața de a ascunde ceva și nu mi-am asumat riscul, mi-am asumat și am încercat să ma protejez și pe mine. O minciună fatală dacă domnul colonel Tudor știa despre ce e vorba. (…) Mă obliga legea să răspund, domnule președinte. La sancțiuni poți sa faci arest ca elev militar, dar la fel de bine poți fi exmatriculat exact cum scrie în legea de funcționare a Ministerului Apărarii de atunci, prevedere valabilă și acum.  (…)

„În nota nu e vorba despre orice cetățeni străini, era vorba de cetateni cehi invitați de statul român. Unde credeți ca se ducea un ofițer de la Marină când avea timp liber? La biblioteca?”, a răspuns Traian Băsescu la întrebarea legată de nota referitoare la relațiile unui fost coleg de Institut cu cetăteni străini.

„Nu aveam niciun fel de interdicție nu ne feream! Dacă aveam interdicție ne ascundeam în baruri de noapte, noi stăteam pe terase în Mamaia.” a adăugat fostul președinte.

Context

Joi, la ora 12, la Curtea de Apel București este programat primul termen în procesul intentat de Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității (CSNAS) fostului președinte, Traian Băsescu.

CNSAS le cere judecătorilor să constate colaboarea fostului șef de stat cu Securitatea. În schimb, Traian Băsescu respinge categoric existenta oricărui angajament.

Potrivit Consiliului, Băsescu ar fi fost recrutat de Securitate în 1973, în perioada în care era student la Institutul de Marină.

Din dosar lipseşte angajamentul semnat de fostul președinte, iar CNSAS spune că dovada ar fi fost distrusă în 1979.

Conform documentelor depuse în instanță, o sursă, pe nume Petrov, ar fi dat informaţii despre doi studenţi. Petrov ar fi fost numele de cod al lui Băsescu. Petrov ar fi sesizat securităţii „aspecte operative” despre colegi.

Cele mai importante informații din dosarul trimis de CNSAS instanței și consultat de G4Media.ro:

– Documentele invocate de CNSAS arată că Traian Băsescu ar fi fost folosit ca sursă de Securitate începând din 1972, chiar anul în care a devenit student. În 1976, când a terminat facultatea, el a fost preluat de Securitatea Constanța.

– În 1979, dosarul lui a fost distrus, fără a fi microfilmat, când Băsescu s-a înscris în Partidul Comunist Român.

– CNSAS arată că identitatea sursei Petrov, adică Traian Băsescu, este dovedită de faptul că numărul dosarului personal de Securitate se regăsește și pe notele informative olograf (scrise de mână) identificate în două dosare ale altor persoane urmărite de Securitate.
Mai mult, arată CNSAS, numele ofițerului de legătură din perioada colaborării cu organele de contrainformații militare este consemnat atât în Registrul jurnal pentru rețeaua informativă, cât și pe notele informative ale sursei Petrov.

– Pe parcursul colaborării cu Securitatea, Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative, datate în 5.5.1975, identificate în două dosare, arată CNSAS.

– Un prim document este o notă informativă despre un coleg în care dă detalii despre presupusele legături cu cetățeni străini.

O a doua notă informa Securitatea despre presupusa intenție de a pleca din țară a colegului său.

Documentele pe care se bazează CNSAS sunt:

– fila 118 din Volumul 5 al Registrului inventar arhivă al fondului rețea păstrat la Constanța, document pus la dispoziția CNSAS de SRI

– filele 64v și 65 din Registrul jurnal pentru rețeaua informativă al XXX Mangalia, document pus la dispoziția CNSAS de Direcția de Siguranță Militară din cadrul Ministerului Apărării

– cadrul de semnalare a dosarului XXX de pe rola de microfilm corespunzătoare din fondul rețea păstrat la Constanța, predat CNSAS la 8 aprilie 2019

Distribuie Distribuie Comentarii