Donald Trump transmite Europei că va trebui să înceapă să se ocupe singură de securitatea continentului. În cazul în care acest lucru va presupune și retragerea unor efective militare americane importante din România, generalul (r) Virgil Bălăceanu a conturat un plan de priorități.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România și fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a explicat pentru „Adevărul” care sunt principalele direcții în care România se poate pregăti de un mandat Trump 2.0 din punct de vedere militar.

Îngrijorarea pentru securitatea Europei crește și unele state au început să acționeze: Polonia a investit masiv în armată după invazia Ucrainei, ajungând la peste 4% și chiar 5% din PIB; Lituania intenționează să pună mine pe podurile sale spre Rusia; se vorbește despre planuri pentru construirea unui vast sistem de apărare antirachetă care să apere Europa de rachetele rusești, similar cu „Iron Dome” din Israel. Ce trebuie să facă România în acest context?

„Nu putem să ne gândim la 5% din PIB pentru apărare”

Putem vorbi despre alocarea a 5% din PIB pentru apărare? Generalul Bălăceanu este sceptic: „Nu putem să ne gândim la 5%, pentru că oricum avem acel deficit bugetar care reprezintă, cel puțin anul acesta și probabil și în anii următori, o povară importantă.”

Pe de altă parte, Bălăceanu spune că s-a anunțat că bugetul pentru apărare nu va ajunge anul acesta la 2,5%, ci va fi undeva între 2% și 2,5%. „N-aș exclude să fie chiar 2%. Anul trecut alocarea a fost nu de 2,5%, a fost de 2,28%, din care, nota bene, Ministerul a reușit să cheltuiască 2,26%. Deci o problemă serioasă care se conturează privind România comparativ cu Polonia este capacitatea României de a face alocații bugetare, astfel încât să răspundă nu neapărat noii cerințe care vine de la Trump, dar nevoilor legate de domeniul apărării în condițiile în care nu asistăm la, să-i spunem, exagerând un pic, doctrina Trump 2.0”.

Generalul susține că fără investiții în domeniul apărării, nu putem să vorbim de perspectiva consolidării și dezvoltării strategiei de apărare și de descurajare în contextul actual.

Sunt probleme destul de serioase pe care nu le-am rezolvat, spune Bălăceanu. Printre acestea: problematica pensiilor militare de stat și nivelul de salarizare. „Deși putem lua în considerare o creștere destul de bună prin mărirea soldei de grad și a soldei de funcție pentru cei în activitate, problemele devin și mai acute din punct de vedere al resursei umane, al recrutării și selecției resursei umane și pe componenta activă și pe componenta în rezervă, în condițiile în care vom păstra serviciul în rezervă voluntar”.

Militarii francezi îi pot înlocui pe americani

Strategia de apărare și descurajare a României trebuie regândită, subliniază generalul. Polonia și țările baltice reprezintă un exemplu în acest sens.

„Noi, spre exemplu, dacă va apărea o dezangajare a Statelor Unite ca prezență militară în Europa, respectiv în flancul de sud-est, România în speță, în locul efectivelor americane va trebui să trecem la relația bilaterală cu Franța. Și atunci Franța să aibă prezentă în România structura de brigadă, sigur în format multinațional al grupului de luptă NATO-România, dar o prezență permanentă, nu numai o prezență exersată”, detaliază generalul.

El amintește că la exercițiu din acest an se verifică timpul și modalitatea de dislocare a unei brigăzi franceze, plus întăririle care vin din partea celorlalte state NATO, în România.

„Problema de mobilitate militară este iarăși un aspect extrem de important pentru România, nerezolvat cel puțin din perspectiva refacerii și modernizării căilor ferate”, spune Bălăceanu. În ceea ce privește infrastructura rutieră există proiecte în derulare care ar însemna o mai bună mobilitate, cu condiția finalizării acestora, detaliază generalul.

Prin mecanismele Uniunii Europene ar trebui finanțată apărarea, fie că vorbim de mobilitate militară, cercetarea în domeniul tehnologiei militare, producția de echipamente militare și de muniții, explică președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.

„Avem nevoie să refacem rezerva Armatei Române”

„Problema legată de pregătirea României într-o doctrină a apărării teritoriale ar trebui să se pună mult mai accentuat, mult mai pragmatic”, susține generalul.

Bălăceanu vorbește și despre importanța rezerviștilor voluntari. „Nu știm dacă vom reuși să refacem rezerva Armatei României, adică rezerva de înlocuire a celor care au satisfăcut stagiu militar până în 2007, pe principiile voluntariatului. O asemenea soluție bazată pe voluntariat este mai eficientă din mai multe puncte de vedere. Adică este o soluție favorabilă care ține de participarea voluntară la un proces de pregătire și la îndeplinirea misiunii. Și un al doilea aspect este legat și de a asigura o protecție socială pentru că rezerva voluntară înseamnă și venituri impozabile pe care le au rezerviștii voluntari”, a detaliat Bălăceanu.

Din noi, discuția ajunge la partea de fonduri.

Importanța strategică a Dobrogei, cel mai vulnerabil spațiu

„Să nu uităm că avem nevoie de o modernizare a infrastructurii de cazare a cazărmilor, a infrastructurii de instrucție, a poligoanelor și, de ce nu, de continuarea proiectului legat de baza militară, care trebuie să fie o bază militară întrunită de la Kogălniceanu cu și fără o prezență consistentă a părții americane”, detaliază el.

Dezvoltarea bazei militare de la Kogălniceanu este esențială având în vedere importanța pe care o are Dobrogea din punct de vedere economic pentru România: „Dobrogea devine o zonă extrem de importantă pentru România pornind de la resursele energetice, fie că vorbim de exploatările marine, fie că vorbim de centrala nucleară, o zonă foarte importantă din punct de vedere economic, vorbim de porturile la Marea Neagră și porturile la Dunăre, care te obligă să gândești în termeni foarte realiști problematica apărării și descurajării într-un spațiu care este cel mai vulnerabil la ora actuală.”