Ce sunt super-alimentele. La ce trebuie să fim atenți când le cumpărăm: „Ouăle cu «concentrate» sunt o păcăleală”
Orice aliment are conținutul de nutrienți determinat de modul de producție: nutrienții din sol, aer, apă, soare. Cele mai multe trebuie consumate în sezon, proaspete, procesate minimal. Prin “superfoods” (super-alimente) înțelegem acele alimente care aduc o cantitate foarte mare de nutrienți.
Doar câteva alimente aduc beneficii organismului FOTO Shutterstock
Cristian Mărgărit, consultant în nutriție și fitness, atrage atenția pe blogul său , că acestea trebuie să provină din surse sigure, naturale, și nu de la bec.
Introduse în alimentație, aceste alimente corectează cele mai multe probleme ale dietei omului modern, cauzatoare de boli și suferință.
Carne și organe
Acestea trebuie să provină de la erbivore hrănite cu iarbă. Ficatul de pasăre și de miel, alături de măduvă și creier se află în categoaria super-alimentelor. Ele furnizează fierul, vitamina B12, proteinele ușor asimilabile, DHA, fosfolipidele. Carnea în sine (mușchi+grăsime+țesut conjunctiv) are o densitate micronutritivă mult mai mică, aici carnea de vânat este cea mai bună.
Pește
Cel oceanic de apă rece este pe primul loc, ficatul de cod și sardinele au cel mai mare conținut de elemente utile: omega 3 cu catena lungă, vitamina D, vitamina B12, iod, seleniu. Pe listă poate fi inclus și somonul sălbatic (astaxanthin, omega 3), hering (creatină), macrou, ton. Icrele negre și cele rosii au calități deosebite.
Ouă
„E important să provină de la găini crescute în curte cu cât mai puține cereale. Partea valoroasă este galbenușul (albușul conține doar proteina). Conțin lecitine, zinc, vitamine. Culoarea portocalie a gălbenușului provine de la beta carotenul găsit în iarbă. Ouăle de la prepelițe crescute cu “concentrate” sunt o păcăleală”, arată Mărgărit.
Lapte și produse lactate
Lactatele cele mai bune provin tot de la animale crescute cu iarbă, fiind astfel bogate în vitamina D, vitamina K, CLA, calciu și proteine. Sunt recomandate iaurtul, urda și brânzeturile fermentate din lapte de capră și oaie, crude, nepasteurizate și neomogenizate (procedeu aplicat laptelui de vacă).
Nuci și semințe
Semințele de cânepă (magneziu, omega 3), nucile, semințele de in (antiestrogenic), alunele de pădure (pH alcalin), nucile de Brazilia (seleniu), semințele de dovleac (magneziu, zinc) sunt în topul recomandărilor. Semințele de floarea soarelui, migdalele, arahidele au un raport omega 6: omega 3 nefavorabil chiar dacă mineralele și unele vitamine sunt la locul lor.
Legumele
Dintre frunze pătrunjelul este primul pe listă, apoi spanacul (trebuie măcar opărit). Dintre rădăcinoase (morcov, sfecla roșie, cartofi, ghimbir), țelina (antiestrogenică). Leguminoasele (fasole, mazăre, linte, năut, soia) primesc din ce în ce mai multe critici (in special din cauza antinutrienților și alergenilor), negăsindu-și locul pe listă.
Ciupercile, cele din comert sunt cultivate și au un conținut prea slab de nutrienți.F
Fructele
Lămâia este utilă în gastronomie ca antioxidant și pentru pH-ul alcalin. Fructele de pădure culese pe cât posibil din sălbăticie: afine, coacăze, zmeură, măceșe, cătina, mure etc. Semințele trebuie mestecate pentru a elibera nutrienții din interior. Fructele din familia solanaceelor (roșii, vinete, ardei) pot avea efect inflamator la persoanele sensibile și putem retine doar sucul de roșii (fiert, fără semințe).
Condimentele
„Au nenumărate beneficii, unele fiind folosite în cantități suficient de mari încât să aibă chiar efect terapeutic: usturoi, coriandru (chelator), rozmarin, busuioc, salvie, cimbru. Pot fi cultivate în ghiveci sau cumpărate proaspete. Turmericul este importat, dar are beneficii deosebite pentru sănătate”, arată Cristian Mărgărit.
Cerealele
Acestea conțin prea puțini nutrienți și multe calorii, nefiind recomandate. Orezul sălbatic și porumbul sunt de preferat în fața grâului, secarei, ovăzului, orzului din cauza glutenului. Chiar pseudocerealele cum ar fi meiul, hrișca, quinoa pot fi consumate doar la cei activi fizic și cu o dietă bine pusă la punct. ”Observăm că în aceastră listă nu găsim piept de pui la grătar sau albuș de ou, nu găsim lactate degresate pasteurizate (“brânzici”), uleiuri sau cereale procesate, pline de gluten și amidon- calorii goale însoțite de toxine. Ele sunt erorile alimentației moderne, industriale, care ține cont de interesul economic, nu de sănătatea noastră”, avertizează aspecialistul în nutriție.
Sursa: adevarul.ro