Cercetătorii au propus crearea unui biocalculator, alimentat de milioane de celule ale creierului uman, despre care se crede că ar putea fi mai performant și economic decât calculatorul obișnuit, relatează Financial Times.

Echipa internațională, care este condusă de Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, a publicat marți în revista Frontiers in Science un plan amănunțit de dezvoltare a „inteligenței organoide”.

Printre părțile de hardware necesare acestui proiect se numără matrice de organoide cerebrale, mici structuri tridimensionale dezvoltate din celulele stem ale omului, conectate la senzori și dispozitive și instruite prin metoda învățării automatice, „Big Data” și alte tehnici.

Scopul îl reprezintă dezvoltarea unui sistem extrem de eficient care să soluționeze problemele mult prea complicate și pentru calculatoarele digitale obișnuite. De asemenea, sistemul va contribui la susținerea progresului în neuroștiință și alte domenii de cercetare medicală.

Ambițiile oamenilor de știință, care fac parte din acest proiect, sunt asemănătoare cu cele care sprijină dezvoltarea tehnicilor de calcul cuantic, însă ridică semne de întrebare în privința „conștiinței” ansamblurilor organoide ale creierului.

„Mă aștept la un sistem inteligent dinamic bazat pe biologia sintetică, dar neconstrâns de multele funcții pe care creierul trebuie să le îndeplinească într-un organism”, a declarat prof. Thomas Hartung de la Johns Hopkins, care a adunat la un loc o comunitate de 40 de cercetători ca să dezvolte tehnologia.

Mai mult decât atât, Hartung a admis că dezvoltarea acestei inteligențe într-o tehnologie comercială ar putea dura zeci de ani. Fără a mai lua în calcul provocările științifice, există și preocupări legate de etică în ceea ce privește dezvoltarea „inteligenței din vase”, care poate memora și interacționa cu mediul său.

„Toate problemele etice vor continua să fie evaluate de echipe formate din oameni de știință, eticieni și de publicul larg”, a mai adăugat Hartung.

În vreme ce criticii susțin că nu există suficiente cunoștințe în prezent pentru a începe acest proiect, alți experți sunt de altă părere.

„Ar putea fi revoluționară”

„Este o idee care ar trebui cu siguranță urmată”, a declarat Karl Friston, profesor de neuroștiință de la Colegiul Universitar de la Londra. „Vor fi mulți pași mici de făcut, dar direcția de mers ar putea fi revoluționară”.

Conform lui Hartung, un pas important este să le permită organoidelor individuale să crească prin dezvoltarea unor procedee mai eficiente de a le hrăni cu nutrienți în vase de laborator.

Aceste mici construcții neuronale trebuie să crească de la 50.000 de celule, cât au în acest moment, până la aproximativ 10 milioane, pentru a ajunge la realizarea inteligenței organoide.

Totodată, oamenii de știință dezvoltă tehnologii pentru unirea organoidelor între ele și pentru permiterea comunicării cu acestea, prin trimiterea de informații către ele și decodarea „gândurilor” lor.

Laboratorul lui Hartung a testat o interfață, un înveliș flexibil învelit cu electrozi mici care pot recepta semnale din partea organoidului și să trimită semnale către acesta.

Unul dintre motivele pentru care trecerea la computerele biologice ar putea fi favorabilă este că creierul procesează și înmagazinează informație mult mai eficient.

Cel mai puternic supercalcultator din lume , mașinăria Frontier din Laboratorul Național Oak Ridge, care este operațional de anul trecut, are aceeași putere de procesare cu cea a unui singur creier uman, însă consumă de un milion de ori mai multă energie.

Inteligența organoidă va fi folositoare în neuroștiință și medicină. Cercetătorii realizează deja organoide cerebrale din celule stem derivate de la pacienții care se confruntă cu probleme neurologice, pentru a le compara cu cele ale persoanele sănătoase.