Ce spune un raport special britanic despre planurile Rusiei în Republica Moldova
Într-un raport special denumit „Operațiunea Z“, publicat la 22 aprilie, Institutul Regal al Serviciilor Unite pentru Studii de Apărare și Securitate (RUSI), a descris cu lux de amănunte invazia Rusiei numită „operațiune militară specială”, în Ucraina, scrie ziare.com .
Potrivit raportului efectuat de instituția britanică, planul Moscovei era ca măsurile represive să stabilească controlul Ucrainei până la Ziua Victoriei, pe 9 mai.
Unul dintre cele patru subcapitole este destinat Republicii Moldova și influenței ruse în această republică. Autorii raportului susțin că serviciile secrete rusești planifică provocarea unei crize politice pe scena politică de la Chișinău, pe fondul interzicerii simbolurilor invaziei în Ucraina prin intermediul protestelor în masă.
Raportul este împărțit în patru subcapitole – „Eșecul Rusiei de a pune mâna pe Kiev”, „Mobilizarea pentru o luptă ideologică”, „Reaprovizionarea Arsenalului: Frontul Economic al Rusiei” și „Lărgirea frontului: FSB în Moldova”.
Moscova se pregătește pentru un conflict prelungit
Acest raport special are scopul să examineze modul în care provocările interconectate cu care se confruntă Moscova remodelează politica rusă și riscurile pe care le prezintă potențialele cursuri de acțiune ale Moscovei pe măsură ce războiul intră într-o nouă fază. Conforma experților britanici, concluzia principală este că Rusia se pregătește acum, din punct de vedere diplomatic, militar și economic, pentru un conflict prelungit.
Lărgirea frontului: FSB în Moldova
Serviciile speciale ale Rusiei au suferit foarte mult în războiul din Ucraina. În special, credibilitatea Serviciului Cinci al FSB – responsabil pentru activitățile de informații care vizează fostele republici sovietice – a fost pătată de evaluările slabe ale hotărârii ucrainene și de prăbușirea rețelelor lor în țară după izbucnirea ostilităților. FSB gestiona pătrunderi pe scară largă în guvernul ucrainean înainte de invazie. Înainte de conflict, agenția națională de contrainformații a Ucrainei, SBU, a fost constrânsă în ceea ce ar putea face pentru a contracara aceste activități, nedorind să fractureze politica ucraineană prin țintirea partidelor politice și nici având încredere că ar putea asigura urmărirea penală printr-un sistem judiciar compromis.
Consecința acestei greșeli – pe care politica sa în Ucraina a urmărit să o corecteze – nu a fost limitată la Ucraina, ci a cuprins și Belarus, Moldova și statele baltice. Situația din statele baltice este ușor diferită din cauza apartenenței lor la NATO. Dar influența occidentală în creștere pe care Putin a descris-o drept o amenințare în Ucraina, care l-a determinat să acționeze, a fost la fel de adevărată și în cazul Moldovei. Cu un an înainte, Rusia a subjugat cu succes Belarus. Dar situația din Moldova, din punctul de vedere al Moscovei, se înrăutățea.
În timp ce Direcția a 9-a a Departamentului de Informații Operaționale al V-lea al FSB a pregătit pentru ocuparea Ucrainei din iulie 2021, Unitatea a 11-a a Departamentului de Informații Operaționale, responsabilă pentru Moldova, evalua planurile pentru următoarea rundă de operațiuni sub conducerea Generalul-maior Dmitri Miliutin. În noiembrie 2020, obiectivul strategic al FSB în Moldova a fost de a realiza „Restabilirea deplină a parteneriatului strategic dintre Moldova și Federația Rusă”.
La început, FSB a văzut acest lucru ca pe un eșec, dar când alegerile parlamentare din 2021 din Moldova au văzut și o înclinare față de partidele rusofile, suspiciunea s-a instalat. Așa cum a fost cazul în Ucraina, FSB a efectuat de peste un deceniu cercetări sociale ample asupra societății moldovenești, realizate de consultanți, comandați de ofițeri de informații nedeclarați în țară. Concluziile lor cu privire la motivul pentru care influența Rusiei în Moldova se deteriora au fost sinistre. O evaluare a traiectoriei politice a Republicii Moldova, realizată pentru Unitatea a 11-a a Departamentului pentru Informații Operaționale în septembrie 2021, a susținut că „Totalitatea datelor disponibile despre Moldova arată că, forțele de stânga ar trebui să se pregătească pentru o perioadă de timp în opoziție… înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale nu a fost un episod întâmplător, ci rezultatul unei crize sistemice a forțelor de stânga pe fondul dezvoltării cu succes a proiectului de dreapta al Maiei Sandu”.
Raportul avertizează că Rusia și Aliații din Moldova nu și-ar reveni din punct de vedere politic fără o restructurare a partidelor de stânga și că, dacă Rusia nu ar încuraja în mod activ această dezvoltare, „Rusia ar putea să nu mai aibă deloc parteneri autorizați și capabili în Moldova, ci doar străini dezuniți care nu pot lupta serios pentru putere”.
Pierderea influenței politice a Rusiei în Moldova a fost pusă pe seama voturilor din diaspora moldovenească în Europa, iar FSB se temea că aceasta este produsul unei activități externe maligne. Raportul menționa că „La un moment dat, dreapta moldovenească și/sau curatorii acestora s-au angajat în mobilizarea electoratului euro-diasporei… Proiectul a fost lansat, cu succes – cu sprijinul activ al consultanților occidentali și, cel mai probabil, al cercurile politice ale țărilor UE care au acceptat migranți din Moldova”.
Oportunitatea din februarie 2022
Prin urmare, FSB se gândea la un bloc ostil care nici nu era susceptibil să-și schimbe alinierea politică și nici să fie susceptibil de influență politică.
Pe parcursul iernii, sondajele sociale suplimentare au sugerat că a existat o oportunitate în Moldova de a propune o alternativă. Un raport analitic furnizat FSB la începutul lunii februarie 2022 a remarcat că a existat „O scădere bruscă a nivelului de simpatie și aprobare a autorităților, cauzată de scăderea nivelului de trai care a avut loc în octombrie-decembrie 2021. Respondenții focus grupului au vorbit mult și emoționant despre creșterea prețurilor și tarifelor, care a crescut dramatic numărul cetățenilor și familiilor sărace și foarte sărace”.
Forțele ruse din Transnistria
Până atunci, operațiunea rusă în Ucraina era iminentă, iar câmpul din Moldova părea pregătit pentru destabilizarea ulterioară, chiar dacă alternativele politice din cadrul politicii moldovenești erau privite ca neviabile. Sub conducerea Comitetului pentru Cooperare Transfrontalieră a lui Dmitri Kozak, care a coordonat operațiunile rusești în Belarus și Ucraina, administrația prezidențială rusă a început să planifice o intervenție în Moldova pentru a urma subjugarea Ucrainei. Eșecurile Rusiei în Ucraina au pus o dilemă serioasă pentru guvernul rus cu privire la ce trebuie să facă în Moldova. Rusia are o brigadă de trupe în regiunea separatistă a Transnistriei, care au arătat simboluri de invazie pe vehiculele lor pentru a încerca să pună la punct forțele ucrainene din sud. Alături de brigăzile transnistrene, aceste forțe reprezintă și o amenințare pentru guvernul Republicii Moldova în cazul destabilizării politice a țării.
Dar fără un pod terestru către Moldova prin Ucraina, rușii s-ar lupta să consolideze aceste unități. Într-un moment în care armata rusă este disperată să atragă forțele ucrainene departe de Donbas, așadar, are unități fixate în Moldova pe care se va chinui să le folosească. Potențialul unei ocupații militare a Moldovei în viitorul imediat pare îndepărtat și, pe măsură ce trece timpul, Rusia se teme de deteriorarea poziției sale politice. În același timp, în timp ce o victorie a Rusiei în Ucraina este încă o politică rusă, pierderea poziției Rusiei în Moldova ar părea contrară obiectivelor mai largi ale Kremlinului.
FSB pregătește mișcări de protest
FSB este îngrijorat că adversarii occidentali vor valorifica fixarea Rusiei în Ucraina pentru a slăbi poziția Rusiei în Moldova. Aici, decizia din 7 aprilie a guvernului lui Sandu de a interzice expunerea Panglicii Sf. Gheorghe – alături de simboluri militare rusești – în fața unui boicot al opoziției a fost interpretată la Moscova ca un semn că guvernul moldovean se mișcă împotriva influenței ruse în țară.
Încadrat pe fundalul teoriilor conspirației despre manipularea politică occidentală, prin urmare, Serviciul al cincilea al FSB este întrebat ce poate face pentru a schimba situația din Moldova. Actuala dezbatere în cadrul FSB este dacă să destabilizeze Moldova pentru a lega forțele ucrainene la granița de sud, pentru a contracara sentimentul pro-european în creștere în țară și pentru a arăta Vestului că sprijinul pentru Ucraina riscă consecințe mai ample, inclusiv în Balcani.
După interzicerea simbolurilor militare rusești, serviciile secrete ucrainene au început să primească informații potrivit cărora generalul-maior Dmitri Miliutin de la Serviciul cinci al FSB discuta despre organizarea unei mișcări de protest în Moldova care să folosească în mod intenționat simbolurile interzise în masă, încurajând autoritățile să pună amenzi mari numărului de protestatari care sunt săraci și astfel creând o bază pentru acuzațiile conform cărora guvernul punea restricții asupra expresiei politice și a libertății de exprimare. Argumentând că președinta Sandu împiedică țara să își celebreze propriul rol în Marele Război Patriotic.
Percepția de scădere a influenței pare să-i împingă pe ruși să-și asume riscuri mai mari
Dacă se poate organiza un protest și o represiune, de provocare și de răspuns, speranța este de a stimula criza politică. Acest lucru poate reuși sau nu, depinde de modul în care se comportă autoritățile moldovenești. În mod tragic, ca și în Ucraina, percepția de scădere a influenței pare să-i împingă pe ruși să-și asume riscuri mai mari. Activitățile FSB în Moldova evidențiază faptul că ambițiile guvernului rus pentru proiectul său imperial mai larg nu au fost încă diminuate, chiar dacă speranțele sale pentru o victorie rapidă în Ucraina se risipesc. Și chiar dacă Rusia pierde ofensiva din Donbas, ea explorează activ căi de destabilizare și lărgire a frontului pentru a proteja și extinde costurile economice și politice din Occident.
În context, este de menționat că Partidul Socialiștilor s-a reunit la 22 aprilie într-o ședință a Consiliului Republican la care a participat și Igor Dodon în calitatea sa de președinte de onoare al formațiunii, dar și membru al acestui consiliu. Socialiștii se declară revoltați de interzicerea panglicii Sf. Gheorghe, așa-zisa cedare a stadionului republican Ambasadei SUA și că guvernarea „atrage țara noastră în conflictul din Ucraina, fiind în stare să dezghețe și situația din regiunea transnistreană”.
În concluzie, socialiștii au decis să apere prin proteste dreptul cetățenilor la o viață mai bună, „dreptatea colegilor noștri persecutați de regim”, dar și să participe „activ și cu încredere la Marșul Victoriei pentru a cinsti memoria eroilor căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei”.
