Românii sunt extrem de superstiţioşi, conchide Parohia Satu Nou (mmb.ro) , care arată că în pravila bisericească ortodoxă se spune că „superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat”.

Aceeași pravilă mai spuine că „superstiţiile sunt moştenite de la strămoşii păgâni şi s-au păstrat în popor de cei neştiutori. Cine crede în ele săvârşeşte un păcat, căci prin ele se falsifică adevărul dumnezeiesc şi se canonisesc ca şi vrăjitoria”.

Deși preoţii ortodocşi au atras atenţia, în nenumărate rânduri, că este interzisă credinţa în superstiţii, foarte mulți români sunt superstițioși, indiferent cât de credincioși ar fi, se arată pe site-ul Parohiei Satul Nou, care vorbește despre un paradox.

„Când <<frică de Dumnezeu>> se transformă în <<frică de superstiţii”, acestea ajung să fie ridicate la rang de religie”, atrage atenția sursa citată.

De ce credinţa în superstiţii este atât de puternică

Reprezentanții parohiei au arătat și cum se explică această credinţă puternică în superstiţii, punctând că una dintre explicaţii ar fi tocmai faptul că multe dintre ele s-au adeverit de-a lungul timpului.

Numai că şi pentru această adeverire există o motivaţie:

„Atunci când crezi cu tărie că un lucru se va întâmpla, acel lucru chiar se va întâmpla, în plus, nu de puţine ori oamenii au constatat că, de exemplu, cifra 13, pisica neagră sau întoarcerea din drum nu au adus deloc ghinion, ci dimpotrivă, sau că oglinda spartă n-a fost urmată de nici o nenorocire, ba chiar, uneori, s-au petrecut evenimente fericite”.

Cert este că, în ciuda argumentelor ştiinţifice şi religioase, în secolul XXI, românii sunt campioni la superstiții.

Ce spune BOR

Biserica Ortodoxă îndemnă credincioşii să renunţe la superstiții. Conform dogmelor bisericeşti, puteţi mătura liniştiţi seara prin casă, să daţi foc împrumut, să spălaţi şi să coaseţi vinerea, să începeţi un lucru marţea sau sâmbăta, să cheltuiţi bani lunea, să vă întoarceţi din drum şi să rămâneţi nepăsători atunci când pisica neagră vă taie calea. De asemenea, nu vă vă merge rău dacă vă mănâncă nasul sau vi se zbate ochiul.

Portul talismanelor, datul cocoșului peste groapă și cele 24 de opriri sunt superstiții

BOR atenţionează că tot superstiţii sunt și portul talismanelor (de la care posesorii așteaptă „minuni”), datul cocoșului peste groapă sau spartul cănilor la înmormântare, la fel și cele 24 de opriri, credinţa că momentul în care cânta cucuveaua înseamnă prevestirea morţii cuiva, aruncarea banilor în fântână în speranța împlinirii unor dorinţe, aruncarea banilor pe drum ori prin ape, atunci când se merge cu un cortegiu mortuar sau credința că nu este bine a se boteza în aceeaşi apă mai mulţi copii.

Superstiţie este considerată şi credința că împărtăşirea celui bolnav ar aduce după sine şi obştescul sfârşit, mai ales dacă este şi într-o stare de boala mai avansată sau incurabilă sau ca săvârşirea Sfântului Maslu persoanelor care sunt bolnave are rostul de a grăbi sfârşitul acestora.

Reprezentanţii ortodoxiei subliniază că întâlnirea cu preotul nu înseamnă neşansă, ghinion, nenorocire ori blestem.

Legarea unei aţe roşii la copii pentru alungarea deochiului, credinţa în vise, ghicitul în cafea, bătutul în lemn şi scuipatul în sân, sunt, la rândul lor, superstiții, potrivit bisericii.

„Important este ca raţiunea să învingă”

Superstiţiile existente în ţara noastră îi fac pe români campioni la acest capitol. Potrivit sursei citate, care trage un semnal de alarmă pentru cei care promovează astfel de „sincretism liturgico-superstițios”, cel mai supărător lucru este însă atunci când superstițiile se amesteca cu rânduielile bisericești :

„Important este ca raţiunea să învingă aceste false credinţe, căci altfel riscăm să devenim sclavii propriilor noastre superstiţii”, notează Parohia Satu Nou.