De regulă nu postez pe aceasta pagină opinii juridice. Cred că rolul meu pe acest segment trebuie exercitat in instanțe, nu la “taraba” social media. Voi face insa o excepție acum, postând câteva idei si un articol excepțional citit in această seară. Vă rog priviți acest demers în cheia sobrietății și echilibrului care ar trebui sa caracterizeze orice jurist profesionist, spune avocatul Alexandru Chiciu pe Facebook.

CE SUSȚINE ALEXANDRU CHICIU:

Așadar, opinia mea este următoarea:

1. Curtea de Apel Ploiesti a dat o solutie care POATE FI atacată cu recurs. Că soluția este buna sau nu, va analiza Inalta Curte de Casație și Justiție in recurs.

2. ⁠Până una alta, decizia CA Ploiesti este executorie. Executorie. Ea TREBUIE pusa in executare de îndată, ca ne place sau nu, sau ca ICCJ o va desfiinta in recurs. Nimeni, in afară de ICCJ in recurs, nu o poate ignora, chiar dacă ar considera-o greșită.

3. ⁠Trebuie vazută motivarea – orice opinie fără motivare – mai ales din partea unor juristi- este nepotrivita. Juristii NU se arunca la emotie in analiza. Și nu amplifică deruta publică de dragul validării prin media. Echilibru. Reținere. Moderație. Ce e cu pasiunea asta?

4. Opinia mea este in sensul ca NU poate o instanță sa anuleze o decizie a CCR. Poate însă ne amintim că ICCJ a ignorat decizii ale CCR (s-a declanșat și un conflict de natură constituțională atunci), iar CJUE a spus clar ca instantele romane nu sunt obligate sa puna in executare deciziile CCR. Va amintiti?

5. UN jurist serios NU comenteaza solutii până nu vede motivarea. Iar juriștii care sunt si in cadrul BEC ar trebui să anunțe că vorbesc și din acele poziții si mai ales in numele partidelor/ candidaților pe care ii reprezintă.

6. Opinia mea, ca jurist, se va definitiva DUPA CE VOI CITI MOTIVAREA. Insă, la prima vedere și fără a avea prejudecăți față de argumentele Domnului judecător de la Ploiești- voi pleca de la Decizia Curții Constituționale nr. 53/2005 care precizează foarte clar că:

„Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii, astfel încât acestea NU pot fi supuse controlului instanțelor judecătorești, indiferent de natura acestora.”

Curtea Constituțională a subliniat că, prin natura sa, este o autoritate independentă, separată de puterea judecătorească. Prin urmare, nici instanțele de contencios administrativ și nici cele civile sau penale nu pot anula, suspenda, interpreta sau refuza aplicarea unei decizii a CCR.

Deci:

Dacă cineva ar încerca să conteste o decizie a CCR printr-o acțiune în instanță (inclusiv în contencios administrativ), cererea ar fi respinsă ca inadmisibilă.

7. Într-o lume atât de inflamată, dacă și juriștii sunt inflamați, ne ducem in haos. BEC si CCR au gestionat prost tot ce ține de anularea alegerilor. Am spus “au gestionat prost”, nu am spus că alegerile nu trebuiau anulate. Înțelegeți nuanța, da?

Iată singurul articol echilibrat din această seară. Excepțional:

“Aceasta este România în 2025: o țară în care CCR e tratată ca o simplă autoritate administrativă, instanțele se substituie puterii constituante, iar judecătorii care nu dansează după muzica politică sunt amenințați ca pe vremea justiției de tip stalinist.

Trebuie spus apăsat: normalitatea în seamnă aplicarea imediată a hotărârilor judecătorești, indiferent de autor. Asta fac oamenii normali. Nu le evaluează „oportunitatea”, nu le comentează în talk-show-uri, nu caută portițe pentru a le eluda. Nu le suspendă pentru că „nu le convin”.

Aici nu mai e vorba de o simplă neînțelegere juridică. Este un război între două paradigme: una bazată pe reguli clare, responsabilitate instituțională și respect pentru statul de drept – și alta, periculoasă, în care fiecare face ce vrea, când vrea, pentru cine vrea…”

https://gazarul.ro/…/razboiul-juridic-care-ne…
Atât.

Ceea ce a făcut Curtea de Apel Ploiești astăzi este o interferență flagrantă în zona de competență exclusivă a Curții Constituționale. Suspendarea efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024 prin care s-au anulat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și s-a dispus reluarea procesului electoral este nu doar problematică din punct de vedere juridic, ci și profund periculoasă pentru ordinea constituțională, spune avocata Eliza Ene Corbeanu pe Facebook.

CE MAI SUSȚINE ELIZA ENE CORBEANU:

În primul rând, CCR a acționat în limitele competenței sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. Hotărârea sa, conform art. 147 alin. (4), este definitivă și obligatorie.

Să pretinzi că o instanță de contencios administrativ ar putea suspenda o asemenea hotărâre înseamnă să ignori cu bună știință ierarhia normelor și natura juridică a actelor Curții.

Vorbim aici de o instanță care, sub pretextul controlului de legalitate, încalcă separația puterilor și se substituie unui for constituțional suprem.

E o acțiune care depășește competențele legale și sfidează Constituția.

Mai grav este că hotărârea CCR nr. 32/2024 cuprinde două puncte esențiale: anularea procesului electoral (efect consumat și care nu mai poate fi suspendat ) și reluarea acestuia, cu efecte viitoare.

A suspenda „reluarea” procesului electoral înseamnă, de fapt, a bloca întregul mecanism democratic, lăsând autoritățile electorale într-o stare de incertitudine totală.

Și totuși, nu s-a cerut suspendarea Hotărârilor de Guvern care stabilesc data și calendarul alegerilor (de ex.OUG1/2025).

Practic, avem o suspendare parțială care generează un vid de reglementare și pune BEC-ul într-o poziție imposibilă.

Da, suspendarea este executorie, dar recursul se judecă în 5 zile la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Însă până atunci, efectul politic e deja instalat: haos instituțional, confuzie și alimentarea ideii că hotărârile CCR pot fi cenzurate în instanțele ordinare.

Dacă ÎCCJ nu tranșează rapid și ferm această situație, precedentul creat e devastator.

E un caz-școală de ce încrederea în justiție nu poate fi construită pe improvizații constituționale.

Activitatea Biroului Electoral Central este reglementată clar prin OUG nr. 1/2025, care prevede atribuțiile, componența, finanțarea și competențele sale în organizarea alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, fără ca acest act normativ să fi fost suspendat.

În consecință, BEC funcționează legal și își continuă activitatea, indiferent de suspendarea parțială a efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024.

Hotărârea Curţii de Apel Ploiești nu este definitiva în ce priveste anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispozitia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie. Legea prevede că intr-o astfel de situație nici un efect al actului administrativ suspendat nu se mai poate produce pe viitor, afirmă avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM.

CE MAI SUSȚINE ADRIAN TONI NEACSU:

Hotararea 32/3024 a CCR are doua puncte în dispozitiv:

1. anularea procesului electoral si

2. organizarea unui nou proces electoral.

Astfel fiind in acest moment se va pune în discuție suspendarea organizării alegerilor actuale exact in stadiul în care sunt si se va invoca faptul ca BEC nu mai poate derula acte care țin de desfășurarea actualelor alegeri.

Ca sa fie totul frumos pana capat, nu s-a cerut și suspendarea efectelor legislatiei privind organizarea alegerilor, respectiv a Hotararilor de Guvern prin care s-au stabilit data alegerilor si calendarul activităților.

Termenul de recurs, care se judecă de ICCJ, este de 5 zile iar mai devreme dosarul nu poate ajunge la instanța care astfel, oricât ar vrea sa se grăbească, nu va putea judeca decât probabil în vreo săptămână, iar asta în regimul cel mai urgent.

Distribuie Distribuie Comentarii