Ce spun specialiștii despre creșterea economică record. Mari semne de întrebare
Cresterea economica record calculata de Statistica a dat peste cap prognozele analistilor. Unora le ridica mari semne de intrebare, altii se pregatesc sa-si revizuiasca datele. Conducerea INS, chemata la comisia de buget din Senat pentru a da explicatii.
"Cresterea economica raportata pentru primul trimestru al acestui an este mare si ridica semne de intrebare", spune pentru economistul sef al BRD, Florian Libocor, care a precizat ca vorbeste in nume personal, fara a angaja in vreun fel institutia. Libocor mai spune ca nu are argumente pentru modificarea prognozei anuale de crestere economica de 4.1% in 2017. Vezi in text opinia integrala a economistului sef al BRD, dar si ce spun Horia Braun, economistul sef al BCR si Andrei Radulescu, economistul sef al Bancii Transilvania despre cresterea record de 5.7% anuntata marti. Tot marti, vicepresedintele Comisiei pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital din Senat, Florin Citu, a decis sa cheme la audieri conducerea Institutului National de Statistica, intrucat "este greu de crezut ca economia ar exploda doar pentru ca citeste programul lui Dragnea"
Forian Libocor: Cresterea economica raportata pentru primul trimestru al acestui an este mare si ridica semne de intrebare
"Cresterea economica raportata pentru primul trimestru al acestui an este mare si ridica semne de intrebare. Datele semnal arata un avans de 5.7% a PIB in Q1 2017 fata da aceeasi perioada a anului trecut, serie bruta si un avans de 1.7% fata de trimestrul precedent, serie ajustata sezonier. Una din caracteristicile datelor semnal este lipsa de acuratete si sfera de cuprindere limitata.
Estimarea semnal se face prin metoda directa (PIBtrim = VAB + In), adica se aduna valoarea adaugata bruta si impozitele pe produs din care se scad subventiile pe produs.
In ultimele 3 raportari de PIB trimestrial (date provizorii), avansul PIB trim 1, serie bruta, este de circa 4.3-4.4%. Este vorba de anii 2014, 2015, 2016. In perioadele in discutie contributia Consumului Final la formarea PIB a fost de 84.6% in 2014, 82.2% in 2015 si 82% in 2016. In aceeasi perioada contributia Impozitelor nete pe produs la formarea PIB a fost de 13.7% in 2014, 14.3% in 2015 si 11.3% in 2016.
In situatia cea mai probabila Consumul final va fi din nou motorul, poate chiar unul turat.
Nu in ultimul rand, contributia Industriei la formarea PIB a scazut de la circa 30% in 2014 la circa 21% in 2015 si 2016.
Ce se intampla insa la capitolul sustenabilitate ?
Pozitia contului curent se deterioreaza la un ritm dublu. Daca in primul trimestru al anului 2016 am inregistrat un deficit al contului curent de 314 mil eur, in primul trimestu al lui 2017 avem un deficit de 690 mil euro, cu 120% mai mare.
Aceasta dublare a deficitului contului curent este acompaniata de o crestere a deficitului comercial (bunuri si servicii) de la 50 mil euro in trim 1 2016, la 350 mil euro in trim 1 2017, adica o crestere de 7 ori (700%).
Altfel spus, consumam din import si finantam cu resurse imprumutate locurile de munca din alte economii, ce-i drept partenere", ne-a transmis marti dupa amiaza economistul sef al BRD, care ne-a rugat sa precizam ca opiniile exprimate sunt strict personale, fara sa reflecte pozitia oficiala a BRD-GSG si fara sa implice sau sa angajeze in niciun fel aceasta institutie
Horia Braun, BCR: Intr-adevar, datele de crestere economica au fost peste asteptari, dar e un pic prea devreme ca sa tragem concluzii privind supraincalzirea economiei
"Intr-adevar, datele de crestere economica au fost peste asteptari, dar e un pic prea devreme ca sa tragem concluzii privind supraincalzirea economiei, mai ales ca datele publicate azi de Statistica au un caracter de semnal, ele bazandu-se pe date preliminare privind evolutiile din diverse sectoare economice (industrie, constructii, comert si alte servicii). Precautia e justificata cred de faptul ca saltul cel mai semnificativ in cazul celor din urma s-a realizat in luna martie, datele aferente acestei luni urmand a fi revizuite de Statistica cu ocazia publicarii datelor aferente lunii aprilie.
Sigur, dinamica estimata a PIB e totusi suficient de ridicata pentru ca si in cazul unor eventuale ajustari in sens descendent aceasta sa ramana una robusta. Impartirea acestei cresteri intre PIB potential si excesul de cerere e foarte dificil de estimat in acest moment, mai ales ca la nivelul inflatiei de baza si al balantei externe nu pare ca trimestrul I a adus o deteriorare prea semnificativa. A propos de balanta externa, s-ar putea ca unul din motivele supralicitarii cresterii sa fie o contributie mai buna a exporturilor nete decat ne-am fi asteptat, in conditiile in care importurile au batut pasul pe loc in primul trimestru iar exporturile au manifestat o expansiune solida, in linie si cu accelerarea sectorului industrial. Cea din urma evolutie e intr-adevar un fenomen regional, fiind probabil sustinuta si de o cerere externa robusta din partea partenerilor comerciali din Vestul Europei, care la randul ei a inregistrat o evolutie solida in T1.
In ce ne priveste, credem ca cifrele de pe primul trimestru justifica o revizuire de prognoza pe intreg anul, dar nu neaparat o revizuire semnificativa pentru cresterile din trimestrele II-IV, pentru ca dinamica importurilor va accelera cel mai probabil pe parcursul anului si va estompa din avantul cererii interne. Pana a anunta o noua cifra de prognoza asteptam insa cifrele revizuite pentru luna martie si pentru trim. I si urmarim de asemenea cu interes si zona de investitii publice, care ar putea impulsiona mai mult cresterea economica decat a facut-o probabil in primele luni ale anului", considera econom istul sef al celei mai mari banci locale.
Andrei Radulescu: Banca Transilvania: Datele INS confirma rezistenta economiei la tensiunile din sfera publica din debutul anului
Astazi Institutul National de Statistica (INS) a publicat estimarile preliminare cu privire la dinamica PIB-ului in primul trimestru al anului curent. Conform acestor date economia interna a accelerat, iar deviatia fata de potential s-a intensificat, aspecte care reflecta faza de varf a ciclului economic post-criza. Totodata, datele INS confirma rezistenta economiei la tensiunile din sfera publica din debutul anului.
Astfel, conform datelor preliminare ale INS PIB-ul Romaniei a crescut pentru al saptelea trimestru consecutiv in T1 2017, iar dinamica trimestriala a accelerat la 1.7% (cel mai bun ritm din T3 2015). In dinamica an/an economia interna a crescut cu 5.7% in T1 2017, in accelerare de la 4.8% in T4 2016 si, totodata, cel mai bun ritm din T2 2016. INS va comunica primele estimari cu privire la dinamica componentelor PIB din T1 2017 la inceputul lunii iunie.
Analizand dinamica indicatorilor de conjunctura cu baza lunara se poate spune ca accelerarea economiei a fost determinata de dinamica cererii interne in T1 2017, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice (inclusiv intrarea in vigoare a masurilor de runda a doua din Noul Cod Fiscal). Astfel, accelerarea industriei la 7.3% an/an in perioada ianuarie-martie 2017 exprima redinamizarea fluxurilor investitionale private in economie, dupa evolutia nefavorabila din ultima parte a anului 2016. Se poate spune ca firmele private au amanat o serie de planuri de investitii pana la intrarea in vigoare a masurilor de runda a doua din Noul Cod Fiscal (eliminarea taxei pe constructii speciale, a accizei suplimentare la carburanti si reducerea cotei generale de
TVA de la 20% la 19% incepand cu 1 ianuarie anul curent). Reluarea planurilor investitionale este confirmata si de majorarea investitiilor straine directe, cu 26.1% an/an, la aproximativ 1.1 miliarde EUR in T1 2017, conform datelor BNR.
Totodata, consumul public a continuat sa prezinte o contributie puternica la dinamica economiei in primele trei luni ale anului (datele publicate de Ministerul de Finante indica majorarea cheltuielilor publice cu 10.4% an/an, la 58 miliarde RON in T1 2017), pe fondul cresterii subventiilor, transferurilor si cheltuielilor de personal.
Nu in ultimul rand, consumul privat (principala componenta a PIB) a continuat sa creasca cu un ritm inalt, evolutie sustinuta de majorarea venitului real disponibil, nivelul redus al costurilor de finantare si increderea ridicata la nivelul populatiei.
Pe de alta parte, deficitul balantei comerciale cu bunuri si servicii s-a intensificat in T1 2017, evolutie care exprima deteriorarea contributiei exportului net la dinamica PIB-ului.
De asemenea, apreciem ca stocurile au avut o contributie in deteriorare la dinamica anuala a PIB in T1 2017, dupa ce in T4 2016 au atins un nivel record. In incheiere reiteram faptul ca procesul de accelerare a economiei interne in cadrul ciclului economic post-criza continua sa fie acompaniat de intensificarea deficitelor gemene si de acumularea de factori de risc la adresa stabilitatii macro-financiare pe termen mediu.
In acest context, caracterizat prin accelerarea ritmului de crestere economica si a inflatiei ne asteptam la majorarea costurilor de finantare in economie in trimestrele urmatoare, cu impact asupra deciziilor viitoare de investitii si consum. Acest scenariu este sustinut si de cresterea costurilor de finantare in economia mondiala, dar si de proximitatea ciclului monetar pe plan intern. Prin urmare, probabilitatea ca economia sa decelereze in a doua jumatate a anului curent este in crestere.
Vom revizui scenariul macroeconomic central BT prin incorporarea estimarilor provizorii privind dinamica componentelor PIB pe T1 2017 in luna iunie. Conform previziunilor curente economia interna ar putea decelera de la 4.8% an/an in 2016 la 4.1% an/an in 2017.
Florin Citu: Este greu de crezut ca economia ar "exploda" doar pentru ca citeste programul lui Dragnea
"INS a publicat datele semnal pentru cresterea economica pentru primul trimestru al anului 2017. Cifrele avansata, 5.7% , date brute, si 5.6%, date ajustate sezonier.
Trebuie sa recunosc ca am fost putin surprins. Ieri citeam minuta sedintei de politica monetara a BNR unde "membrii Consiliului au apreciat ca datele statistice disponibile prefigureaza o usoara decelerare a cresterii PIB in trimestrul I 2017". Asta dupa ce Comisia Europeana si FMI au spus acleasi lucru dar pe un ton mai ferm. BNR, CE si FMI au datele de la Eurostat si INS. Este ca ceva nu e in regula aici?
Astazi in Comisia de Finante, Buget -din Senat am solicitat oficial o audiere a conducerii INS care sa lamureasca aceasta dilema. Surpriza. Desi nu avem majoritate in aceasta comisie, PSD a fost pentru. O pun pe seama faptului ca si ei vor sa afle adevarul.
Argumentele pe care ma bazez sunt: veniturile fiscale mai mici in comparatie cu anul trecut, un miliard de lei nerambursati din TVA de ANAF, fonduri europene zero, investitiile la minim istoric ca procent din PIB, importurile cresc mult mai rapid decat exporturile, asta inseamna deficit comercial in crestere si contributie negativa la cresterea economica , iar moneda nationala nu s-a depreciat.
Chiar daca acceptam ca in cresterea economica exista anumita inertie, si dupa un an foarte bun ca 2016 lucrurile nu se pot deteriora imediat, este greu de crezut ca luand in considerare argumentele de mai sus economia ar "exploda" doar pentru ca citeste programul lui Dragnea.
Suspiciunea mea, care in acest moment este doar o presupunere, este ca este nevoie de aceasta cifra sa se faca loc cresterilor salariale in 2017 pentru a nu se depasi deficitul bugetar de 3%. Dupa cum v-am spus, in acest moment cresterile salariale duc deficitul bugetar in 2017 la 4% si ar alerta Comisia Europeana.
De aceasta data sper sa se prezinte cineva, sa nu alergam dupa clarificari asa cum alergam dupa ministrul de finante", a scris pe Facebook senatorul liberal.
Adrian Vasilescu, BNR: Cresterea economica a Romaniei din primul trimestru al acestui an este mai degraba cantitativa decat calitativa
Cresterea economica a Romaniei din primul trimestru al acestui an este mai degraba cantitativa decat calitativa, a declarat marti, la postul de radio RFI, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Adrian Vasilescu, potrivit News.ro.
Insa consilierul guvenatorului BNR semnaleaza ca avansul economic, chiar daca mare pe hartie, ascunde o lipsa de performanta a economiei.
"In primul rand, este o crestere economica cantitativa, nu neaparat si calitativa, pentru ca inca nu am reusit sa avem un surplus de tehnologie in Romania, care sa schimbe calitatea produselor. Practic, in raportul capital-munca, raport foarte important atunci cand vorbim despre economia unei tari sau despre dezvoltarea unei tari, in raportul capital-munca vedem ca partea de capital fix are o contributie inca nesatisfacatoare la cresterea PIB-ului. In schimb, consumul este foarte important in Romania, consumul creste si participarea la PIB a consumului este relevanta", a afirmat Vasilescu, la radio RFI.
De asemenea, consilierul BNR subliniaza ca avansul economic depaseste ritmul potential de crestere a produsului intern brut si exista posibiliatea ca ritmul din primul trimestru sa nu se mentina pana la finalul anului, asa cum s-a intamplat in 2016, cand economia a avansat cu 6% in primul trimestru, dar a incheiat anul cu o crestere de 4,8%..
"E prea devreme (de spus), cred. Se poate mentine, poate sa nu se mentina. De altfel, e posibila o scadere de ritm in trimestrele urmatoare. 5,7 cred ca ar fi un rezultat peste PIB-ul potential, adica peste puterea normala a economiei romanesti de a face PIB", a mai spus Vasilescu.
