Ce spun psihologii despre „BRB”, „IDK” și alte abrevieri din mesajele de pe telefon
Reducerea textelor la o serie de abrevieri ar putea avea consecințe, potrivit psihologilor, care au descoperit că schimburile de mesaje fără folosirea cuvintelor întregi, schimbă felul în care sunt percepuți interlocutorii, scrie The Guardian .
Psihologii au analizat mesajele a peste 5.000 de persoane în opt studii și au descoperit că cei care au folosit abrevieri au fost considerați mai puțin sinceri și au mai puține șanse să primească răspunsuri.
Abrevierile au crescut dramatic în epoca mesageriei digitale și au devenit standardul implicit pentru comunicarea rapidă în grupuri strânse, dar descoperirile sugerează că a scrie rapid „hru?” s-ar putea să nu pară la fel de autentic ca atunci când îți faci timp pentru a spune „ce mai faci?”.
„În timp ce abrevierile pot economisi timp și efort, cercetările noastre sugerează că ele pot împiedica, de asemenea, comunicarea eficientă și pot influența negativ percepțiile interpersonale”, scriu autorii studiilor în Journal of Experimental Psychology.
David Fang de la Universitatea Stanford și colegii de la Universitatea din Toronto au condus studiile pentru a explora impactul abrevierilor în diferite scenarii de mesagerie. Ei au început prin a le cere oamenilor să evalueze sinceritatea mesajelor cu și fără abrevieri și cât de probabil sunt să răspundă. În continuare, au analizat mesajele de pe platforma de mesagerie socială Discord, în timpul unui experiment online de speed-dating și din aplicația de dating, Tinder.
Oamenii care au folosit abrevieri au avut tendința de a primi mai puține răspunsuri decât cei care au scris efectiv cuvintele, iar răspunsurile au fost de obicei mai scurte, au descoperit studiile. În timp ce tinerii au folosit mai multe abrevieri, efectul negativ a rămas, spun cercetătorii.
„Abrevierile îi fac pe expeditori să pară mai puțin sinceri, iar destinatarii e mai puțin probabil să răspundă”, scriu autorii. „Aceste efecte negative apar deoarece abrevierile semnalează un nivel mai scăzut de efort din partea expeditorului.”
De la primul mesaj text din lume, în decembrie 1992, expeditorii au dezvoltat un limbaj mai eficient, cu cuvinte și expresii la care s-a renunțat complet în favoarea strictului necesar de litere pentru a le înlocui.
Cercetătorii au analizat problema pentru a înțelege dacă abrevierile, care sunt menite să transmită exact același sens ca și cuvântul complet, au avut efecte nuanțate asupra destinatarilor. O idee este că abrevierile sunt mai relaxate și mai informale și favorizează o apropiere între aceste mesaje. O alta susține că abrevierile dezvăluie o lipsă de efort și interes pentru persoană.
Într-unul dintre experimente, oamenii care au primit mesaje pline de abrevieri au răspuns cu mesaje mai scurte, crescând perspectiva unei bucle de feedback care să strângă textul și mai mult. „Descoperirile noastre reflectă literatura care indică faptul că oamenii prețuiesc calitatea conversației, preferând mesajele care transmit atenție și conexiune personală”, scriu autorii.
În ciuda faptului că cercetătorii au folosit date din lumea reală pentru unele dintre lucrările lor, alți psihologi s-au întrebat dacă abrevierile sunt într-adevăr atât de problematice.
Dr. Christopher Hand, psiholog la Universitatea din Glasgow spune că „depinde mult de relația personală dintre expeditor și destinatar și dacă sunteți familiarizat cu acei oameni care folosesc sau nu abrevieri. Depinde și de context: se grăbesc? Folosesc aceste abrevieri pentru a evita folosirea unui cuvânt tabu complet?”.
„Este probabil ca oamenii să-și aleagă cu atenție stilurile de comunicare, în funcție de cine vorbesc, de ce vorbesc cu ei și dacă este personal, profesional, romantic, agresiv și așa mai departe”, a adăugat Hand. „Tehnologia modernă depășește comunicațiile scurte de text: caracteristicile vocii din notele vocale, emoji, gif-uri, meme-uri și așa mai departe pot avea mai mult impact decât textul simplu.”
