Primul portret oficial al Regelui Charles al III-lea, tabloul la care artistul britanic Jonathan Yeo a lucrat timp de trei ani, a fost dezvăluit marți la Palatul Buckingham. De atunci, părerile criticilor de artă au fost divizate la extreme.

Portretul îl înfățișează pe rege în ținută militară în mijlocul unei mări de pensule roșii, cu un singur fluture monarh plutind deasupra umărului său drept. Detaliile ascunse fac o aluzie subtilă la pasiunea lui Charles pentru mediu și descendența sa regală, notează Business Insider.

Este posibil ca tabloul să fi obținut un sigiliu de aprobare de la regina Camilla, care i-a spus lui Yeo că l-a „prins” pe soțul ei, potrivit BBC.

Criticul de artă de la Washington Post a numit-o o „mizerie stilistică”, în timp ce un artist și un membru al facultății de la Rhode Island School of Design a spus pentru Today că pensulele sale roșii îi amintesc de „sânge” care picură.

La scurt timp după debut, portretul a stârnit dezbateri aprinse și pe rețelele de socializare, părerile fiind și acolo împărțite.

Un răspuns a venit chiar de la artist.

„Sunt fericit că declanșează conversații și mă simt ciudat de liniștit că portretele pictate încă mai pot avea o rezonanță atât de mare, chiar și în această eră, saturată de imagini digitale”, a Yeo pentru Business Insider.

Părerile criticilor, la extreme

Doi critici și-au oferit și ei opiniile, pentru sursa citată. Culoarea roșie a portretului ar face trimitere către imperialismul sângeros, după cum spun aceștia.

Tabish Khan, un critic de artă din Londra și editor de arte vizuale pentru The Londonist, a declarat pentru Business Insider că nu a fost surprins de faptul că portretul a fost criticat.

Culoarea sa roșie este deosebit de evocatoare, a adăugat Khan.

„Aproape că face aluzie la un fel de masacru la care a luat parte”, a spus Khan. „Având în vedere istoria familiei regale și legăturile cu colonialismul și imperialismul, nu este greu pentru oameni să se uite la asta și apoi să facă legătura cumva cu asta”.

„Aproape întotdeauna există o senzație de „Shining” -despre el fiind îmbibat de sânge”, a continuat el, făcând referire la o scenă din filmul de groază clasic al lui Stanley Kubrick din 1980, „The Shining”, în care sângele curge dintr-un lift.

Criticul afirmă că Jonathan Yeo a fost o „alegere sigură” pentru un portret regal.

Khan a spus că este destul de încrezător că a pune în lumină trecutul tulbure al familiei regale cu colonialismul nu era pe agenda lui Yeo. De fapt, a adăugat el, este probabil ca palatul să-l fi ales pe pictorul în vârstă de 53 de ani, deoarece este „cunoscut pentru că face portrete măgulitoare”.

„A pictat o mulțime de celebrități și, să fim sinceri, atunci când mergi pentru un portret regal, în general, mergi pentru o alegere sigură și asta este Jonathan”, a spus Khan.

Khan a spus că i-ar fi plăcut să-l vadă pe Charles rupând tradiția regală și angajând un artist cu o abordare mai inovatoare.

„Oamenii își păstrau speranța ca Charles să fie puțin reformator pentru familia regală. Cred că mulți oameni au crezut că ar putea fi primul monarh care și-a cerut scuze oficial pentru istoria Marii Britanii în colonialism”, a spus Khan. „Se simte ca un pas înapoi și în direcția greșită”.

Având în vedere pasiunea lui Charles pentru mediu, Khan a mai spus că i se pare „ciudat” că există o singură aluzie la acesta: fluturele singuratic.

Pictura surprinde „defectele” și „mortalitatea” lui Charles, a spus un alt critic.

Există cel puțin un fan al noului portret al lui Charles: istoricul de artă Richard Morris, care este specializat în picturi americane, britanice și europene din secolele al XIX-lea și al XX-lea.

Într-un e-mail către Business Insider, Morris a spus că el crede că pictura lui Yeo este „extraordinară și probabil cea mai perspicace a unui monarh britanic de la portretul lui Holbein al lui Henric al VIII-lea, pentru că îl vedem pe Rege pentru toate defectele sale și mortalitatea lui”.

„Este o bucată de filozofie, o pictură care ne invită să ne gândim la vârstă, responsabilitate, deschidere și limitele de a fi umani”, a adăugat Morris.

„Putem vedea greutatea responsabilității regelui, vârsta lui, durerea din cauza morții regretatei Regine și în chipul lui, înțelepciunea, îngrijorarea și îngrijorarea. Îl face uman.”

Morris a spus că a considerat piesa ca fiind „înviorător de modernă”.

În ceea ce privește paleta de roșu, copleșitoare, Morris afirmă că a putut înțelege de ce unii spectatori s-ar putea gândi la sânge.

„Este o culoare îndrăzneață, o culoare care ar putea copleși pe cineva mai puțin sigur de trecutul său, viitorul său și viitorul Marii Britanii într-o lume modernă”, a spus el.

Dar, în viziunea lui Morris, roșul este „dramatic și sugestiv”, evocând „noțiuni de dragoste, pasiune, dar și roșul de tinerețe, fructe coapte și vârstă”. De asemenea, reflectă culoarea uniformei militare a regelui, a adăugat el.

Khan, criticul din Londra, a recunoscut că îi place cel puțin un element din portretul regal.

„Chipul a surprins bine asemănarea lui. Dacă chipul ar fi izolat, nu aș spune că este un portret atât de prost, dar restul nu ajută”, a conchis el.