Cu o educație aleasă și vorbitoare de mai multe limbi străine, Elina Năsturel Herescu este considerată una dintre cele mai alese femei intelectuale din istoria României.

Matei Basarab și doamna Elina, soția sa FOTO Wikipedia

Soră a cărturarului Udriște Năsturel, Elina Năsturel Herescu s-a născut în 1589 și a avut încă de mică o educație foarte aleasă .

”A învățat foarte rapid limbile greacă, latină și slavonă și putea scrie și citi fără probleme în cele trei limbi. În plus, încă din copilărie, Elina Năsturel Herescu a fost extrem de pasionată de artă, istorie și literatură, fiind pasionată printre altele de culegerea datinilor și obiceiurilor vechi. S-a căsătorit în 1512, pe când avea doar 14 ani, cu Matei Basarab, rudă cu foarte influenta familie a Craioveștilor. Iar Matei Basarab avea să devină la două decenii după căsătoria lor domnul Țării Românești. Cei doi au fost căsătoriți nu mai puțin de 40 de ani, fiind cea mai longevivă căsnicie a unui domnitor din toate cele trei țări române. Faptul că au fost căsătoriți 40 de ani este atestat și pe piatra funerară a doamnei Elina Năsturel Herescu”, a precizat pentru ”Adevărul” profesorul de istorie Constantin Vasilescu.

Soția lui Matei Basarab a fost și o ocrotitoare a Bisericii. La sfaturile și insistențele acesteia, domnitorul Matei Basarab a ridicat în perioada în care a condus Țara Românească nu mai puțin de 46 de lăcașuri de cult printre care se numără mănăstirea Arnota și bisericile Sărindar din București și Sfântul Dumitru din Craiova.

Reputatul istoric Constantin C. Giurescu a scris la un moment dat despre Elina Năsturel Herescu că a fost „una din femeile cele mai de seamă ale neamului nostru”.

Doamna Elina a fost cea care a dispus și refacerea mănăstirii Slătioarele din Ocnele Mari. Și tot ea s-a implicat susținut împreună cu fratele său introducerea tiparului în Țara Românească. Grație eforturilor doamnei Elina, Matei Basarab a fost de acord să înfiinţeze trei tipografii la mănăstirile Govora, Câmpulung şi Dealu. Iar la cele trei tipografii au fost traduse și tipărite mai multe cărţi.

Elina Basarab a murit în 1653, fiind înmormântată la Biserica Domnească din Târgoviște lângă fiul ei, Mateiaş, mort prematur. După un an avea să se stingă din viață și Matei Basarab. În 1655, trupurile celor doi au fost mutate la mănăstirea Arnota.