Este nevoie de expertize pentru a se stabili dacă substanțele psihoactive găsite în organismul unui șofer îi afectează acestuia capacitatea de a șofa, a anunțat luni Înalta Curte de Casație și Justiție. Practic, prin această sentință, judecătorii dau, de facto, liber la șofat sub influența drogurilor, atrag atenția unii experți în domeniu. Alții susțin contrariul și cred că decizia îi va ajuta pe cei aflați sub tratament.

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, precizează judecătorii Înaltei Curți.

Expertul antidrog Cătălin Țone a explicat ce urmează. „Acum, prin decizia ICCJ, în fiecare dosar penal, indiferent de concentrația de substanță din organism se va face o expertiză medico-legală care va stabili aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce. Aici specific faptul că, și în trecut, aceste expertize se făceau în circa 90 % dintre dosare, la solicitarea organului de urmărire penală sau la cererea apărării, dar acum acestea devin obligatorii. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile nu se vor schimba foarte mult, aici fiind foarte importantă capacitatea structurilor de medicină legală de a face aceste expertize într-un termen rezonabil”, spune Cătălin Țone. Doar că: „Nu trebuie să neglijăm și o eventuală interpretare a deciziei ca fiind o acceptare a consumului moderat de droguri la volan, ceea ce poate genera frecvente comportamente deviante”, subliniază acesta.

Expertul antidrog consideră însă că este firesc să discutăm despre o eventuală completare legislativă cu măsuri contravenționale și complementare, precum suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă determinată pentru șoferii care au condus sub influența drogurilor dar acestea nu le-au afectat capacitatea și au primit clasarea cauzei penale, în urma concluziei expertizei medico-legale. „Dacă nu vom face acest lucru, se va crea un contrast comparativ cu sancționarea segmentului privind consumul de alcool la volan, sub pragul de 0,8%o”, explică expertul antidrog Cătălin Țone.

Medic: Decizie imposibil de pus în practică

Potrivit medicilor toxicologi, fiecare organism reacționează diferit. O persoană care a consumat o cantitate infimă de substanțe ar putea să funcționeze perfect, să nu-i fi fost în nici un fel afectată capacitatea de a lua decizii sau capacitatea de reacție, în timp ce alta ar putea avea un comportament riscant în trafic. „Din păcate, această decizie cred că va fi imposibil de pus în practică din punct de vedere medical. Nu avem în acest moment nici un test obiectiv care să poată să ateste că o persoană este sau nu aptă a de a conduce un autovehicul, pentru că toate aceste evaluări ale funcției neurocognitive sunt extrem de subiective”, a explicat dr. Radu Țincu, medic toxicolog în cadrul Spitalului Clinic de Urgență București.

„Și nu trebuie să privim lucrurile doar din perspectiva evaluării neurocognitive a acelui pacient, ci trebuie să discutăm din perspectiva faptului că, spre exemplu, consumul de droguri predispune la un comportament la risc”, mai precizează medicul. Acesta se referă la faptul că persoanele care au ingerat chiar și o cantitate mică de substanță ar putea face anumite gesturi iresponsabile, pe care în mod normal nu le-ar face.

Alcoolul, principala substanță psihoactivă

Și, atenționează medicul toxicolog, pentru că vorbim despre consum de substanțe psihoactive, în această categorie intră inclusiv alcoolul. Prin urmare, șoferii prinși băuți la volan ar putea forța legea. „Pe de altă parte, cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție au pierdut din vedere faptul că principala substanță psihoactivă este alcoolul. Astfel încât, cel mai probabil, persoanele care au alcoolemie pozitivă vor invoca această evaluare a capacității de a conduce pentru a scăpa de urmărirea penală. Cred că sunt foarte multe aspecte care vor fi greu de pus în practică. Cel mai important lucru însă este faptul că nu există scale de evaluare a capacității neurocognitive care să poată fi aplicate pentru un conducător auto”.

Medic legist: „S-a stabilit o normalitate”

Însă Medicul legist Cristian Paparău salută decizia Curții spunând că, în sfârșit, se reglementează o situație foarte des întâlnită și care afecta, cu precădere, persoanele aflate sub diferite tratamente medicamentoase. „Mult așteptata hotărâre a Înaltei Curți a apărut. Practic, s-a stabilit o normalitate. Iar asta, după ce în 2021, tot după o hotărâre a Înaltei Curți, se considera că simpla prezență în organism a substanței te arunca direct sub influența substanței respective”, a precizat specialistul.

Ei bine, de acum încolo, pe lângă faptul că trebuie dovedită existența substanței în organism, justiția mai are de făcut un lucru și anume să demonstreze și starea de influență sub care se regăsește sau nu șoferul în cauză: „Adică, trebuie luat în calcul și examenul clinic al persoanei în momentul în care a ajuns la spital, valoarea substanței prezente în organism la momentul recoltării, precum și alte documente medicale prin care persoana demonstrează că se află sub administrarea unui anumit tratament”.

Această hotărâre vine, practic, în sprijinul celor care se află sub un anumit tratament prescris de medic pentru o anumită afecțiune: „S-a isterizat puțin lumea referitor la faptul că această hotărâre ar liberaliza consumul de droguri în cantitate mică în scop recreațional. Nu știu dacă se va întâmpla asta. Sau dacă nu cumva lumea consuma oricum, și fără hotărârea Înaltei Curți. Ce știu este însă faptul că această hotărâre vine, practic, să dezvinovățească multe persoane acuzate pe nedrept”.

Cristian Paparău, care este și medic psihiatru, a declarat pentru „Adevărul” că are o mulțime de pacienți care nu și-au mai luat tratamentele de frică să nu fie depistați pozitiv la testările antidrog și să nu rămână fără permis de conducere: „Metforminul poate da un rezultat fals pozitiv. Este un medicament prescris bolnavilor de diabet 2. Sunt, apoi, betablocantele, adică tratamentele folosite în terapia cardiologică, care pot da, de asemenea, rezultate fals pozitive. Avem și antiinflamatoarele, și antialergicele. Și sunt mulți care au nevoie de ele și care le iau. Apoi, sunt pacienți care sunt pe anxiolitice folosite în scop hipnoinductor, adică îi ajută să adoarmă”.

Medicul a explicat că și un medicament aparent banal cum este ibuprofenul poate da un rezultat fals pozitiv pentru barbiturice: „Dacă ai consumat un astfel de medicament și vei efectua un drugtest în următoarele ore - zile, rezultatul poate fi fals pozitiv, așadar ți se poate reține permisul de conducere și te alegi și cu dosar penal”.

Și medicul legist Gabriel Gorun, vicepreședintele Societății Române de Medicină Legală, consideră că soluția ÎCCJ redă importanța expertizei medico-legale, de care până acum în anchete nu prea se ținea cont.

„Evaluarea relevantei expertizei medico-legale ei de către organele judiciare era una mai degrabă aleatorie. Este un câștig, prin faptul că justiția revine la un mijloc de probă modern – cel al expertizei. De aceea, va fi nevoie de adoptarea cu celeritate a unei metodologii care să uniformizeze expertizele medico-legale”, a spus specialistul.

Legea pe înțelesul tuturor

Vlad Zaha , criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, a precizat că această decizie nu este o legalizare a condusului sub influența drogurilor pentru că nu propune nici un fel de prag, cum este, de exemplu, în cazul alcoolului. Prin urmare, nu se pune problema ca legea să ne dea voie să consumăm substanțe interzise. „Ce face această decizie este să constate următoarea realitate: dacă ai orice fel de reziduu, particulă microscopică infimă de substanță în corp, nu înseamnă automat că acea cantitate îți afectează abilitățile de a conduce. Fie că vorbim despre tratamente medicamentoase, consum mai vechi de substanțe, nu înseamnă că mergi la închisoare sau că trebuie să fii pedepsit penal”, a precizat expertul.

Acesta a explicat că, de acum înainte, instanțele vor fi obligate să țină cont de o expertiză medico-legală bazată pe analize de sânge care vor analiza cantitățile de substanță existente în organism, ziua și ora când șoferul respectiv a fost oprit în trafic, cât a durat de la oprirea acestuia până când a ajuns la INML pentru recoltare de probe: „Dacă în analiza de sânge iese o anumită concentrație de substanță, se face o inginerie inversă ca să aflăm dacă acea concentrație pe care șoferul o avea când a fost oprit a fost sau nu de natură să-i afecteze capacitatea de a conduce”.

Decizia, a mai declarat criminologul, ne aduce mai aproape de o politică antidrog justă: „Cei care sunt cu adevărat afectați să fie pedepsiți conform legii, însă cei care au doar reziduuri de substanțe în corp, din cauza unor medicamente, tratamente sau consum mai vechi de substanțe, care nu le afectează capacitatea de a conduce, nu ar trebui să fie pedepsiți penal. Astfel, eficientizăm munca justiției de a face dreptate cu celeritate și bazat pe expertize medico-legale științifice, nu pe o simplă prezență a unei substanțe sau a alteia”.