Între forțele armate ale Armeniei și Azerbaidjanului în noaptea de 13 septembrie au început ciocniri, în urma cărora sunt morți și răniți. Acțiunea nu are loc în regiunea Nagorno-Karabah.

Atât Armenia, cât și Azerbaidjanul susțin că escaladarea conflictuluia fost făcută de cealaltă parte pentru a perturba negocierile privind soarta teritoriului în litigiu.

Agenția rusă de știri TASS a colectat principalele informații despre desfășurarea conflictului.

Poziția Armeniei

• Ministerul armean al Apărării a fost primul care a raportat bombardamentele de către Forțele Armate azere, la 13 septembrie la ora 00:05, ale orașelor Goris, Sotk și Jermuk, unde se află poziții ale Forțelor Armate Armene.
• Potrivit ministerului, Azerbaidjanul a folosit artilerie, arme de calibru mare și de calibru mic, drone. Loviturile au fost efectuate asupra infrastructurii civile. În satul Sotk, mai multe clădiri de locuințe au fost arse, iar clădirea administrației a fost avariată.
• Departamentul militar a numit declarația Azerbaidjanului că partea armeană a început bombardarea drept o minciună și a acuzat Baku că a pregătit din timp informări false despre această provocare.
• Forțele Ministerului Situațiilor de Urgență, precum și poliția din Gegharkunik, Syunik și Vayots Dzor, au fost puse în alertă maximă. Cetățenii au fost îndemnați să nu intre în panică și să se abțină de la publicarea imaginilor de la locul ostilităților.
• Secretarul de presă al departamentului militar Aram Torosyan a raportat despre morții și răniții din rândurile forțelor armate.
• Premierul Nikol Pashinyan a discutat telefonic despre escaladarea conflictului cu președintele rus Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron, secretarul de stat american Anthony Blinken, președintele Consiliului European Charles Michel, președintele iranian Ibrahim Raisi.
• Șeful guvernului a susținut și o ședință a Consiliului de Securitate al țării, în cadrul căreia s-a decis să se solicite ajutor de la Federația Rusă, OTSC și Consiliul de Securitate al ONU pentru a rezolva situația de la graniță.
• Ministrul de externe Ararat Mirzoyan a purtat de două ori conversații telefonice cu omologul său rus Serghei Lavrov despre situația de la granița armeno-azerbaidjană. El a vorbit și cu secretarul general adjunct al CSTO, Valery Semerikov.
• Ministerul Apărării a raportat că de la ora 08:00 (07:00 ora Bucureștiului) inamicul continuă să folosească artilerie, UAV-uri, mortiere în direcțiile Vardenis, Sotk, Artanish, Ishkhanasar, Goris și Kapan. Pe unele porțiuni ale graniței au avut loc bătălii de poziție.
• Pashinyan, în timpul discursului său în parlament , a anunțat 49 de cetățeni armeni morți în urma atacului Azerbaidjanului. Potrivit acestuia, inamicul a atacat granițele republicii pe șapte direcții. El a mai menționat că intensitatea ostilităților a scăzut, dar atacurile continuă. Şeful guvernului a spus că Azerbaidjanul a declanşat ostilităţi la graniţă pentru că refuză să negocieze o soluţionare a conflictului din Nagorno-Karabah.
• Potrivit prim-ministrului armea, țara sa nu va oferi un coridor pe teritoriul său, dar este pregătită să deschidă comunicații pentru toți vecinii, inclusiv pentru Azerbaidjan. El a menționat că Erevanul dispune de resursele financiare necesare pentru a achiziționa arme de apărare.
• Potrivit Ministerului Apărării, de la ora 21:00 (20:00 ora Bucureștiului), situația în anumite secțiuni ale frontierei armeno-azerbaidjane continuă să fie extrem de tensionată.
• Erevanul a inițiat convocarea Consiliului Permanent al OSCE în lumina situației de la frontieră.
• Activitatea instituțiilor preșcolare din regiunile Syunik și Gegharkunik din Armenia, unde au loc ostilități, a fost suspendată temporar, iar școlarilor li se vor acorda vacanțe dacă este necesar.
• Un miting care cere demisia lui Pashinyan are loc lângă clădirea Parlamentului Armeniei.

Poziția Azerbaidjanului

• Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a anunțat sabotarea de către forțele armate armene în direcțiile Dashkesan, Kalbajar și Lachin. Potrivit acestuia, Erevanul a minat zonele dintre pozițiile armatei azere și rutele de aprovizionare ale acestora.
• Potrivit ministerului, Erevanul a agravat intenționat situația de la graniță în ultima lună: a concentrat arme ofensive, artilerie grea și trupe, iar pe 13 septembrie a tras asupra pozițiilor armatei azere din aceste zone.
• De asemenea, Ministerul Apărării a explicat ciocnirile prin împiedicarea exploatării zonelor dintre pozițiile unităților armatei azere și drumul de aprovizionare de către grupurile de sabotaj ale Forțelor Armate Armene.
• Ministerul Apărării a raportat pierderi în rândul personalului și al echipamentelor militare ale Forțelor Armate armene implicate în operațiuni de sabotaj, precum și daune aduse infrastructurii militare a țării vecine.
• Ministerul Apărării a calificat informațiile despre invazia trupelor azere în teritoriul Armeniei absurde și a pus situația pe seama Erevanului.
• Ministerul a subliniat că informațiile despre presupusele lovituri asupra populației civile, a dotărilor și infrastructurii civile de către armata azeră nu sunt adevărate.
• Potrivit agenției de știri Trend, părțile au convenit asupra unei încetări a focului de la ora locală 09:00 (ora Bucureștiului 08:00). În același timp, partea armeană a încălcat acest acord, dar de la 09:15 (08:15 ora Bucureștiului) a fost totuși stabilită încetarea focului. Mai târziu, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a anunțat bombardarea intensivă a pozițiilor sale la 16:55 (15:55 ora Bucureștiului) în zonele de frontieră cu Armenia.
• A fost deschis un dosar penal în legătură cu escaladarea conflictului la granița cu Armenia .
• Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a anunțat moartea a 50 dintre militarii săi ca urmare a unei escalade la granița cu Armenia.

Reacția comunității internaționale

• Serviciul de presă al Cabinetului de Miniștri al Armeniei a raportat că președintele francez Emmanuel Macron a calificat ca inacceptabilă escaladarea în continuare a tensiunii și a subliniat necesitatea rezolvării situației. Liderul francez i-a cerut președintelui azer Ilham Aliyev să revină la respectarea încetării focului dintre Baku și Erevan.
• Secretarul de stat american Anthony Blinken a cerut Armeniei și Azerbaidjanului să înceteze ostilitățile. Potrivit acestuia, conflictul nu are o soluție militară.
• Miniștrii apărării armean și rus Suren Papikyan și Serghei Șoigu au discutat despre situația de la granița armeano-azerbaidjană.
• Ministrul azer de externe Jeyhun Bayramov și secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, Karen Donfried, au discutat telefonic despre ciocnirile și tensiunile în curs de la granița azero-armeană.
• Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, în timpul conversațiilor telefonice cu omologul său azer, Jeyhun Bayramov, a cerut să se concentreze pe discuțiile de pace și cooperare.
• Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanani, a cerut Armeniei și Azerbaidjanului să dea dovadă de reținere. El și-a declarat disponibilitatea de a oferi orice asistență în soluționarea disputelor dintre cele două țări vecine. De asemenea, ministerul a numit inacceptabilă orice modificare a granițelor dintre Armenia și Azerbaidjan.
• Rusia a primit o cerere din partea Armeniei de a rezolva situația cu Azerbaidjanul. Moscova le-a cerut Baku-ului și Erevanului să se abțină de la escaladarea ulterioară la graniță.
• Polonia, în calitate de președinte al OSCE , a cerut detensionarea graniței dintre Azerbaidjan și Armenia.
• Reprezentantul Special al UE a cerut părților în conflict să înceteze focul.
• Franța intenționează să convoace o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din cauza situației de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan.
• CSTO a început să lucreze la mecanisme de rezolvare a situației dintre Baku și Erevan. Ședința Consiliului de Securitate Colectivă al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă va avea loc în seara zilei de 13 septembrie, la cererea Armeniei. CSTO a propus crearea unui grup care să analizeze situația de la granița armeano-azerbaidjană.
• Turcia a intervenit pentru pacea între Baku și Erevan, dar pe baza drepturilor legitime ale Azerbaidjanului.
• UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la agravarea conflictului și a cerut o încetare a focului la granița dintre Armenia și Azerbaidjan. Reprezentantul special al UE s-a deplasat în Armenia și Azerbaidjan pentru discuții de detensionare.
• NATO a cerut o detensionare imediată a graniței dintre Armenia și Azerbaidjan.
• Secretarul general al ONU António Guterres a cerut Azerbaidjanului și Armeniei să ia imediat măsuri pentru detensionarea conflictului de la graniță.
• La summitul online al CSTO, președintele Kârgâzstanului Sadyr Japarov și-a exprimat îngrijorarea extremă cu privire la escaladarea situației de la granița dintre Azerbaidjan și Armenia.
• Belarusul consideră că situația actuală la granița dintre Armenia și Azerbaidjan necesită un studiu amănunțit.
• Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell , a purtat discuții cu omologul său din Azerbaidjan, Jeyhun Bayramov, în timpul cărora a cerut o detensionare a situației de la granița cu Armenia.