Stresul poate avea efecte fizice, comportamentale și mentale grave, care au un mare impact asupra sănătății.

Stresul are un impact asupra inimii, plămânilor, intestinelor și nu numai.

Un raport al Asociației Americane de Psihologie arată, în 2023, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani și-au evaluat nivelul de stres ca fiind între 8 și 10 pe o scară de la 1 la 10, scrie eatingwell.com.

"Stresul este un răspuns natural la cerințele și presiunile vieții. Acesta poate fi declanșat de diverși factori, inclusiv responsabilități profesionale, probleme financiare, probleme de relații și schimbări majore în viață", spune Edmond Hakimi, medic specialist în medicină internă certificat și director medical la Wellbridge.

Așadar, gestionarea stresului este o parte importantă a îngrijirii sănătății dumneavoastră.

Sistemul cardiovascular

"Sistemul cardiovascular este deosebit de vulnerabil, deoarece stresul crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, ceea ce poate duce la probleme cardiace pe termen lung", spune Marcus Smith, LCPC, LPC, LCADC, consilier profesional clinic licențiat și director executiv la Alpas Wellness.

Prezența hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul și epinefrina, duce la stres oxidativ și inflamație, care cresc riscul cardiovascular.

"Poate provoca, de asemenea, constricția vaselor coronariene, ceea ce poate duce la ischemie miocardică", spune Andrew Sherwood, Ph.D., profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Duke University School of Medicine. În cazuri extreme, acest lucru poate duce la un atac de cord, spune Sherwood.

Sistemul respirator

Atunci când stresul este ridicat, respirația poate deveni superficială și rapidă. Riscul de a contracta o boală respiratorie sau de a agrava o afecțiune respiratorie existentă poate fi mai mare, deoarece stresul înrăutățește răspunsul imunitar al organismului. În plus, sunt eliberate citokine inflamatorii, ceea ce crește producția de mucus și constrânge căile respiratorii.

De aceea, de ce exercițiile de respirație profundă pot ajuta adesea la reducerea stresului.

Sistemul imunitar

Atunci când organismul se confruntă cu un stres continuu, sistemul imunitar poate fi slăbit. "Sistemul endocrin răspunde prin eliberarea de hormoni ai stresului, cum ar fi cortizolul, care, atunci când sunt ridicați pentru perioade prelungite, pot perturba funcțiile metabolice și pot slăbi sistemul imunitar", spune Smith.

Acest lucru, la rândul său, poate crește susceptibilitatea la infecții și agrava bolile inflamatorii cronice, spune Sherwood.

Sistemul digestiv

Când ne confruntăm cu stresul, se eliberează neurohormoni numiți catecolamine, ceea ce are un impact notabil asupra sistemului nostru gastrointestinal. În cele din urmă, fluxul sanguin către intestin se reduce, ceea ce poate provoca diaree sau constipație, în funcție de persoană.2 Nu este surprinzător faptul că studiile au descoperit că stresul este strâns legat de sindromul colonului iritabil (IBS).

Pe lângă IBS, Sherwood spune că stresul poate crește și refluxul acid.

Sistemul musculo-scheletic

Nu este un secret că stresul poate provoca tensiune musculară. Gândiți-vă doar la cum v-ați simți dacă ați primi un masaj după o săptămână de muncă stresantă. Ei bine, acest lucru se datorează cascadei de răspunsuri fiziologice care se întâmplă atunci când corpul tău experimentează stresul. Activarea sistemului nervos simpatic ca urmare a stresului poate duce la tensiune musculară, dureri de cap și migrene, notează Sherwood.

Sistemul reproducător

Stresul ridicat poate înăbuși dorința sexuală și funcționarea sistemului reproducător. Acesta suprimă eliberarea de hormoni reproducători cheie care joacă un rol în producția de testosteron și în funcția ovariană. Ca urmare, stresul cronic poate provoca perioade neregulate, scăderea calității spermei și chiar infertilitate.

Anxietate și depresie

"Stresul prelungit sau necontrolat poate provoca astfel de perturbări interne încât declanșează de fapt afecțiuni de sănătate mintală. Atunci când avem o viață cu adevărat stresantă (sau nu ne gestionăm bine stresul), suntem mai predispuși la depresie, anxietate, TOC, tulburări de consum de substanțe, tulburări alimentare etc.", spune Morosi.

Aceasta se numește "etapa de epuizare" a răspunsului la stres, care apare atunci când stresul devine cronic. Alte simptome ale acestui stadiu includ epuizarea, oboseala și toleranța redusă la stres.

Deteriorarea cognitivă

Nu tot stresul este rău, iar un potențial beneficiu al stresului pe termen scurt este funcția cognitivă ascuțită. Cu toate acestea, "atunci când stresul devine copleșitor, poate afecta funcțiile cognitive, cum ar fi concentrarea și luarea deciziilor, făcând ca sarcinile de zi cu zi să pară descurajante", spune Hakimi.

Gânduri dezadaptative

Stresul poate provoca tot felul de gânduri neplăcute, inclusiv gânduri rapide, gânduri intruzive, gânduri obsesive, gânduri negative, gânduri de cel mai rău caz, imagini cu lucruri dăunătoare sau înspăimântătoare, gânduri de îndoială și amintiri ale unor factori de stres din trecut, potrivit Monicăi Amorosi, LMHC, CCTP, NCC, consilier licențiat în sănătate mintală, consilier certificat la nivel național și profesionist certificat în traume clinice, cu sediul în statul New York.

Modificări ale apetitului

Atunci când nivelul de stres este prea ridicat, "s-ar putea să nu mai primim semnale de foame (sau mesajele interne de a începe să mâncăm) și s-ar putea să nu mai primim semnale de sațietate (sau mesajele interne de a nu mai mânca)", spune Amorosi.

În cele din urmă, stresul vă poate reduce capacitatea de a mânca sănătos sau intuitiv, poate provoca greață sau alte tulburări gastrointestinale, poate duce la aversiuni alimentare sau poate crește riscul de a mânca compulsiv, spune Amorosi.

Tulburări ale somnului

Stresul și somnul sunt o stradă cu două sensuri. Stresul ridicat poate duce la un somn slab, iar un somn slab poate crește stresul.

Potrivit Asociației Americane de Psihologie, adulții care raportează mai puțin stres spun că au parte de un somn mai mult și de o calitate mai bună decât cei care raportează un stres ridicat.4 Stresul provoacă adesea o creștere a anxietății și a vigilenței, ceea ce poate cauza insomnie, notează Smith.

În alte cazuri, somnul poate fi folosit ca un mijloc de a scăpa de stres fără a ajunge la rădăcina problemei. "De exemplu, dacă dorm prea mult atunci când sunt anxios pentru că mă ajută să evit factorii de stres, este posibil să-mi întrerup ciclul de somn, ceea ce îmi pune starea de spirit în pericol de a se înrăutăți", spune Amorosi.

Creșterea consumului de substanțe

Atunci când stresul este ridicat, unii oameni se pot trezi că gravitează spre alcool sau droguri pentru a se ușura.

”Stresul ar putea duce la mecanisme de adaptare inadaptate de adaptare, cum ar fi abuzul de substanțe și/sau consumul excesiv de alcool, ceea ce poate diminua și mai mult capacitatea de a face față și poate duce la conflicte interpersonale și/sau la izolare socială", spune Sherwood.

Strategii pentru gestionarea și reducerea stresului

Deoarece stresul poate înrăutăți starea de sănătate, merită să găsiți modalități de a-l gestiona în viața de zi cu zi. Dacă este posibil, încorporați-le în rutina dvs. mai degrabă decât să așteptați până când vă înecați în stres pentru a lua măsuri.

Cel mai bun plan de mers pe jos pentru a vă ajuta să reduceți stresul

Dacă sunteți îngrijorat că nivelul de stres vă poate distruge sănătatea, ar putea merita să consultați un furnizor de servicii medicale. "Unele simptome la care trebuie să fii atent includ sentimentul de depresie, anxietate cronică, neajutorare, imposibilitatea de a dormi, dureri de cap repetate, palpitații ale inimii, dificultăți de respirație, atacuri de panică, incapacitatea de a modera consumul de alcool sau abuzul de droguri. Consultarea unui furnizor de asistență medicală primară poate fi un bun punct de plecare", spune Sherwood.

Concluzia

După cum puteți vedea, stresul poate avea efecte profunde și extinse asupra corpului și minții. Dacă vă confruntați cu niveluri ridicate de stres, merită să vă concentrați pe practicile de detensionare în rutina dumneavoastră de wellness. Acestea ar putea include meditația, socializarea, vorbirea de sine pozitivă și colaborarea cu un terapeut pentru a vă ajuta să faceți față stresului în mod eficient.