România a înăsprit de mai multe ori legislația anti-drog, în ultimii ani, iar din 2024 a apărut o nouă prevedere. Contactat de „Adevărul”, expertul în droguri Cătălin Țone explică și care e marele minus al legii.

România a fost una dintre țările care pare, cel puțin pe hârtie, a trata serios ceea ce reprezintă în ultimii ani un adevărat fenomen, creșterea numărului de cazuri în care șoferii care urcă la volan după ce au consumat substanțe interzise. Așa au apărut situații mediatizate de presă, precum cazul „2 Mai” sau cel al fiului președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, în care familii au rămas îndoliate din cauza unor astfel de accidente.

Ce se întâmplă dacă refuzi să fii testat anti-drog

După ce la începutul acestui an, în martie, a fost adoptată o lege prin care traficanții de droguri de mare risc nu vor mai putea să scape doar cu închisoare cu suspendare, autoritățile au continuat în aceeași notă.

Mai recent, pe 28 iunie, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care se urmărește prevenirea consumului droguri și alcool. Noutatea adusă de această lege este că, de acum, șoferii prinși la volan băuți sau sub influența consumului de droguri care refuză testarea cu etilotestul sau drugtestul vor rămâne fără permis până la primirea rezultatelor analizelor mostrelor biologice. Aici, noua lege nuanțează situația. Astfel, în acest caz nu va fi deschis un dosar penal împotriva celui care refuză testarea cu drugtestul. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul în care șoferii vor refuza și efectuarea analizelor de laborator. În acest caz, pe numele lor va fi deschis dosar penal și riscă închisoarea.

Anterior, în unele cazuri, se întocmea un dosar penal in rem, iar conducătorul auto trebuia să aștepte soluționarea dosarului penal

„Pentru a putea atinge obiectivul asumat de Uniunea Europeană de a se apropia de zero decese până în anul 2050 - „Vision Zero“, prin Strategia națională privind siguranța rutieră pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 682/2022, cu modificările ulterioare, s-a stabilit ca țintă intermediară reducerea numărului de decese și vătămări grave cauzate de accidente rutiere cu 50% până în anul 2030”, se stipulează în Ordonanța de Urgență nr. 84 din 28 iunie 2024, pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere.

Problemele invocate de contestatari

Ordonanța, care se aplică și în cazul bicicliştilor şi trotinetiştilor, a născut controverse, iar o parte a societății publice o consideră injustă. În schimb, cei mai mulți experți spun că este un pas înainte în lupta împotriva drogurilor.

O petiție Declic a strâns peste 125.000 de semnături, iar reprezentanții ONG-urilor, cunoscute pentru apropierea lor de un partid aflat acum în opoziție, au anunțat proteste. Declic merge mai departe și organizează un protest joi, 11 iulie. Petiția este AICI.

Cei de la Declic se leagă de faptul că numai anul trecut peste 1.000 de șoferi în cazul cărora testele fectuate cu drugtestul au arătat că ar fi consumat subsatnțe interzise, în realitate nu au făcut-o. Astfel, spun ei, testările rapide pe care Poliția Română le face dau numeroase erori. În baza acestor erori, există cazuri în care șoferii s-au ales cu permisele suspendate și au întâmpinat nenumărate probleme.

„Noi, semnatarele și semnatarii acestei petiții, vă cerem să anulați de îndată prevederile OUG 84/2024, care lasă fără permis șoferi nevinovați! Aceste modificări, date prin ordonanță de urgență, în weekend, suspendă permisul șoferilor care cer să fie testați antidrog la INML. Șoferii fie acceptă să fie testați cu aparatele rapide, unde 1 test din 2 pozitive e fals pozitiv, fie rămân fără permis chiar și un an, până când sosesc rezultatele analizelor oficiale”, menționează cei de la Declic.

Ce spun experții

„Adevărul” a discutat cu expertul antidrog Cătălin Țone. El a explicat de ce noua lege este bine venită, dar și care sunt minusurile sale.

„În opinia mea, pe linie antidrog, prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 84/2024, privind creşterea siguranţei rutiere sunt foarte bune și necesare. Ele vin sa așeze anumite situații intr-o stare de normalitate. Și v-aș da două exemple în acest sens. Este firească instituirea obligației pentru polițistul rutier de a efectua testarea antidrog a conducătorului auto în mașina căruia a depistat droguri pentru că subzistă suspiciunea rezonabilă că el a și consumat din ele. De asemenea, este într-o logică limpede ca politistul rutier să facă tot posibilul pentru a împiedica (retragerea permisului) șoferul să mai conducă până nu apar rezultatele testării toxicologice ale mostrelor prelevate de la el deoarece, manifestându-se permisivitate, acesta, drogat fiind, poate produce accidente grave”, explică Țone.

El a vorbit și despre problemele invocate de cei de o parte a societății civile și se declară de acord, într-o privință.

„Însă, aici intervine o altă problemă care a generat revoltă publică și pe bună dreptate. România are o infrastructură deficitară pentru testarea toxicologică (doar 5 laboratoare) și conducătorii auto sunt nevoiți sa aștepte mult timp, reflectat în săptămâni, luni și uneori chiar ani, ceea ce nu este deloc în regulă. Aceasta în condițiile in care Consiliul Superior de Medicină Legală a comunicat faptul că în anul 2023, 38% dintre testele rapide antidrog făcute din saliva, în stradă de polițiștii rutieri au fost fals pozitive. Consider că următorul pas legislativ, in acest sens trebuie sa vizeze extinderea rapidă a capacității de testare toxicologică, chiar și în fiecare județ și instituirea unui termen limită maxim de elaborare a raportului toxicologic, de exemplu 12, 24 sau 72 de ore”, susține expertul Cătălin Țone.

Ce spun reprezentanții Poliției

Reprezentanții Poliției au revenit cu un comunicat în care explică faptul că nu toți șoferii vor fi testați și susțin că aparatele de ultimă generație drugtest nu dau erori. „În spaţiul public, a fost intens mediatizată o petiţie, în care se solicită anularea acestei ordonanţe de urgenţă, întrucât sunt persoane care refuză această testare cu aparatul drugtest sau etilotest. Reiterăm că este o obligaţie legală ca cetăţenii să se supună acestor testări şi există, într-adevăr, opţiunea de a nu efectua testarea, dar în acel moment intervin măsurile administrative, şi anume retragerea permisului de conducere, până la primirea rezultatului probelor biologice”, se menționează în comunicat.

„Menţionăm faptul că aparatele drugtest nu dau ,,erori", aşa cum sunt numite în spaţiul public. Sunt anumite infirmări, care provin de la substanţa detectată, în urma consumului unor medicamente, care sunt contraindicate condusului. 15-20% din totalul testărilor efectuate de Poliţia Română au ieşit negative la Medicină Legală, tocmai prin prisma faptului că acele persoane au consumat unele medicamente, iar aparatele DrugTest, de ultimă generaţie, au capacitatea de a detecta insclusiv substanţe”, mai explică reprezentanții Poliției.

Ofensivă împotriva drogurilor

Ordonanța de urgență 84 nu este singura lege de acest gen dată în 2024. Începând cu luna martie, cei care cultivă, dețin sau comercializează droguri, riscă ani buni de închisoare . Actul normativ a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis și vizează modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.

Care sunt noile pedepse pentru vânzarea sau consumul de droguri

Potrivit legii, promulgate miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis: cultivarea, oferirea, vânzarea, distribuirea, procurarea, cumpărarea, deţinerea drogurilor de risc se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani, notează Agerpres.

„Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă faptele prevăzute la alin. 1 au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi”, se arată în lege.

Așadar, pedepsele sunt după cum urmează:

De la 5 până la 15 ani de închisoare: pentru introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi pentru importul ori exportul de droguri de risc;

De la 10 până la 20 de ani de închisoare: pentru aceleași fapte, care implică droguri de mare risc;

De la 15 până la 25 de ani de închisoare: dacă faptele au avut ca urmare decesul unei victime.

Ceva mai târziu, în aceeași lună, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri , precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (PL-x 816/27.12.2023). Potrivit ministrului Justiției, Alina Gorghiu, registrul va fi operațional de la 1 ianuarie 2025.

În urma promulgării, ministrul Justiției Alina Gorghiu a subliniat că Legea era „necesară pentru a lupta cu flagelul drogurilor”.

„Registrul traficanților de droguri este un instrument cu rol în prevenirea și combaterea traficului de droguri. Poliția va avea posibilitatea să cunoască, supravegheze şi identifice operativ persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri, precum și a celor au efectuat fără drept operațiuni cu substanțe psihoactive sau pretinzând că dețin autorizație”, a explicat Gorghiu.

Potrivit ministrului, „în funcție de pedeapsă, persoanele vor fi înscrise în registru între 5 și 20 de ani, perioadă în care poliția va putea ști unde există riscul ca persoana monitorizată să vândă din nou droguri”.