Ce se întâmplă cu verificarea averii lui Tăriceanu? Explicațiile Agenției Naționale de Integritate
Soarta verificării averii lui Călin Popescu Tăriceanu, anchetă începută în 2016, este neclară în acest moment, având în vedere precizările vagi ale Agenției Naționale de Integritate în legătură cu acest subiect.
Întrebată de G4Media.ro ce se întâmplă cu verificările începute acum patru ani, reprezentanții Agenției Naționale de Integritate a indicat termenul legal de trei ani în care acestea pot fi continuate în cazul demnitarilor rămași fără funcții în stat. Dar nu este clar în acest moment dacă aceste verificări continuă sau nu.
În baza legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI), instituția este obligată să finalizeze o investigație de integritate a averii doar după ce persoana vizata nu mai ocupă o funcție publică, așa cum ne-au transmis responsabilii agenției.
Cât timp persoana vizată ocupă o funcție publică, inspectorii pot amâna finalizarea investigației. În cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, ANI a anunțat încă din 2016 că a început verificarea averii fostul președinte al Senatului.
În urmă cu patru ani, în urma unei investigații publicate de Hotnews.ro privind modul în care Tăriceanu a dobândit – în cadrul unui proces de vânzare-cumpărare – trei apartamente de la omul de afaceri implicat în Dosarul Microsoft, Dumitru Nicolae „Niro”, agenția anunță că s-a pornit o investigație a averii fostului șef al ALDE.
Tăriceanu a rămas între timp fără funcții publice, astfel că finalizarea investigației privind averea fostului lider ALDE poate dura coform legii încă trei.
”Agenția Națională de Integritate are competența să efectueze activitatea de evaluare în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 – Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a trei ani după încetarea acestora”, ne-au transmis reprezentanții instituției.
Investigația ANI a pornit în 2016
În investigația de presă din urmă cu patru ani se dezvăluia faptul că în urma unor tranzacții din 2008 între o firmă controlată de Dumitru Nicolae și Automotive Trading Services SRL, societate deținută de Tăriceanu, Călin Popescu se alegea din 2009 cu trei apartamente de lux în Central Park.
La un an de la momentul când apartamentele lui Niro erau trecute pe firma lui Tăriceanu, în 2009, locuințele din Central Residence Park sunt oficial finalizate și scoase la vânzare. Actualul șef al ALDE decide să-și treacă proprietățile de pe firmă pe numele său. Automotive Trading Services SRL cedează apartamentele în contul unor dividende pe care fostul premier nu le-ar fi încasat.
Valoarea celor trei apartamente de lux ar fi fost, conform documentelor de la Cadastru, în valoare de minimum 616.000 de euro. Întrebat la acel moment dacă ar fi plătit apartamentele sau le-ar fi achiziționat în schimbul unor relații comerciale dintre firma sa și cea a lui Dumitru Nicolae, Călin Popescu a refuzat să răspundă exact.
“Primo: apartamentele nu au fost luate, ci cumpărate. Secundo: restul sunt speculații care vă aparțin și nu răspund la ele”, a răspuns Tăriceanu.
Fostul șef ALDE a refuzat să mai răspundă acum la întrebări legate de ancheta ANI, dacă a primit sau nu un verdict privind investigația inspectorilor de integritate.
Procurorii îi verifică și ei averea, din 2018
Realitatea TV anunța în 2018 că Parchetul General a pornit un dosar penal în care verifică modul în care Tăriceanu și-a dobândit averea.
În perioada 2009-2011, Călin Popescu Tăriceanu apărea chiar în topul Forbes al celor mai bogați români cu o averea care varia între 9 și 15 milioane de euro.
Suspiciunile legate de modul de dobândire a averii au apărut după ce Tăriceanu a fost menționat în dosare ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA) ce țin de mita dată pentru licențele Microsoft în perioada 2004-2012.
Un procuror de la Parchetul General ne-a explicat că această cauză legată de dobândirea averii nu a putut fi finalizată pentru că nu exista un raport al ANI legat de averea lui Tăriceanu.
”Exista riscul mare că orice judecător să respingă dosarul tocmai pentru că instituția care trebuie să verifice integritatea nu a finalizat sau nu a depistat încă nicio problemă legată de modul de dobândire a averii demnitarului”, ne-a transmis procurorul.
Tranzacții suspecte din Austria de care ar fi beneficiat Tăriceanu
Conform unui dosar al DNA în care procurorii au cerut în perioada 2018-2019 ridicarea imunității parlamentare a lui Tăriceanu și punerea sa sub urmărire penală, anchetatorii ar avea probe despre sume de bani importante pe care liderul ALDE le-ar fi primit din Austria în perioada 2004-2008.
DNA a fost sesizată de autoritățile din Viena, asta pentru că în Austria s-ar fi descoperit aceste tranzacții suspecte. Banii ar fi ajuns la Tăriceanu pentru ca acesta să se implice în rezolvarea unor plăți în contractele Microsoft.
Potrivit actului de acuzare, Petru Berteanu (n.r. – un apropiat al fostului șef de la ALDE) „l-a ajutat pe Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, prim ministru al Guvernului României, să pretindă și să primească, în mod indirect, foloase materiale de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu Siemens Computers GmbH în schimbul exercitării atribuțiilor care ii reveneau în legătură cu adoptarea Hotărârilor de Guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008”.
Petru Berteanu a fost trimis în judecată de DNA pentru complicitate la luare de mită, menționa în luna august ziare.com.
Imediat după ce s-a primit mita invocată de procurorii DNA, firmele lui Călin Popescu Tăriceanu au cumpărat cele trei apartamente în blocurile construite de Dumitru Nicolae „Niro” contra sumei de 600.000 de euro.
Dumitru Nicolae „Niro” a fost implicat în proiectul imobiliar în care Tăriceanu a cumpărat trei apartamente în 2009, împreună cu consilierul său de atunci, Dan Andronic. Mai mult, Dumitru Nicolae a fost implicat în dosarele Microsoft, unde a și fost condamnat la doi ani și patru luni de închisoare în anul 2016.
În legătură cu banii din Austria care ar fi putut ajunge la Tăriceanu, procurorii DNA au reușit să probeze că o parte dintr-o mită de 6,7 milioane de dolari, este vorba de 800.000 de euro, au fost folosiți în beneficiul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Procurorii anticorupție au solicitat, fără succes, în noiembrie 2018, în plină epocă Dragnea-Tăriceanu, ridicarea imunității fostului premier pentru a-l cerceta în legătură cu aceste fapte de corupție. Acum, după ce Tăriceanu nu a mai prins un loc în actualul parlament, fostul partener politic al lui Dragnea ar putea fi și el pus sub urmărire penală în acest dosar.
”Depinde de DNA să verifice datele de prescripție ale datelor din dosar. Dacă faptele nu s-au prescris, se poate începe urmărirea penală”, ne-a explicat un magistrat.
Averea lui Tăriceanu din declarații oficiale
Conform celei mai recente declarații de avere, depuse de Tăriceanu când s-a înscris în cursele electorale din 2020 (pentru Primăria Capitalei, și Senat din partea ProRomania), acesta deține două terenuri intravilane în Snagov: unul de 1.700 metri pătrați și altul de 2.409 metri pătrați.
La capitolul locuințe, acesta deține un apartament de 120 de metri pătrați în Sectorul 2, o casă în Snagov de 455 de metri pătrați, un apartament în Constanța de 136 de metri pătrați. Tăriceanu mai are trei apartamente în București, cedate ca donație familiei: unul părinților și fiului, alte două unei foste soții. Toate aceste locuințe se găsesc într-un bloc din ansamblul Central Park, construit de „Niro”, în zona Barbu Văcărescu-Ștefan cel Mare.
Bijuteriile soției se ridică la 60.000 de euro. Conturile lui Tăriceanu au în jur de 370.000 de euro, aproape 80.000 de lei și 5.000 de dolari. În plus, politicianul a avut și resurse să împrumute două persoane cu aproape 50.000 de euro. Valoarea acțiunilor la firmele deținute de Tăriceanu este evaluată la 500.000 de lei.
Veniturile sale pe anul trecut au fost de 156.000 de lei din salariul de la Senat și peste un milion de lei din dividende de la Automotive Trading Services SRL, firma unde este acționar.
