Trosnirea articulațiilor degetelor, care duce la creșterea spațiului dintre oase, este o practică obișnuită, făcută din diferite motive — pentru a alina stresul sau tensiunea, sau pur și simplu pentru sunetul caracteristic. Dar este această activitate dăunătoare și poate duce la artrită?

Ce spune știința? Deși trosnirea articulațiilor poate părea dăunătoare, nu există dovezi concludente care să o asocieze cu daune grave sau de durată, inclusiv artrită. Deși poate părea dăunătoare, nu există dovezi concludente că aceasta provoacă daune grave sau de durată, inclusiv artrită.

Experții afirmă că nu există studii de calitate care să demonstreze o legătură între trosnirea articulațiilor și modificările degenerative ale acestora, sau ale articulațiilor metacarpo-falangiene.

„De obicei, le spun pacienților mei că nu există dovezi că acest obicei ar fi dăunător,” a declarat Michael Pham, reumatolog la Mayo Clinic din Arizona, pentru The Washington Post .

Ce a descoperit un medic după ce și-a trosnit degetele timp de 50 de ani

Într-un raport de caz din 1998, publicat în Revista Arthritis & Rheumatology, medicul Donald Unger a testat mitul perpetuat de mama, mătușile și soacra sa. El a trosnit articulațiile de la mâna stângă de două ori pe zi, în fiecare zi. Mâna dreaptă a lăsat-o „de control”, pentru a face comparație și a evalua efectele pe care le are trosnirea articulațiilor asupra mâinii stângi.

După 50 de ani, articulațiile de la mâna stângă nu prezentau semne de artrită și nu existau diferențe între mâna stângă și cea dreaptă.

Iar la final a glumit, spunând că această descoperire „pune sub semnul întrebării și alte credințe parentale, cum ar fi importanța consumului de spanac”.

Între mit și realitate

Există multe tipuri de artrită, dar cea care a fost asociată cu trosnitul articulațiilor este osteoartrita , o boală degenerativă ce provoacă uzura țesuturilor articulare, și are ca efecte durerea, umflăturile și rigiditatea. Deși traumele sau suprautilizarea pot contribui la acest tip de deteriorare a țesuturilor, nu este necesar un stres excesiv pe articulație pentru a provoca osteoartrita, potrivit unui chirurg ortoped de la Houston Methodist, Korsh Jafarnia.

Acesta a menționat că trosnirea articulațiilor degetelor nu este responsabilă pentru osteoartrită. Obiceiul, așadar, nu provoacă frecare excesivă sau uzura țesuturilor articulare, necesare pentru dezvoltarea osteoartritei. Stresul și frecarea semnificativă asupra articulației nu sunt create prin simpla creștere a spațiului dintre articulații , cum se întâmplă în cazul trosnirii degetelor.

Totuși, nu există studii riguroase care să excludă definitiv asocierea dintre trosnitul articulațiilor și osteoartrita, atrage atenția directorul Centrului de Artrită și Musculoscheletal de la Cleveland Clinic, M. Elaine Husni.

Ce ar trebui să mai știi

Deși riscurile de artrită par minime, trosnirea excesivă a articulațiilor poate duce la leziuni minore, cum ar fi întinderile de ligamente și dislocările. Cercetările legate de sănătatea articulațiilor sunt contradictorii în ceea ce privește alte efecte posibile cauzate de acest obicei.

Un studiu din 1990 a sugerat că persoanele care își trosnesc frecvent articulațiile se pot alege cu umflături și cu forță de prindere mai mică, în timp ce un studiu din 2017 a arătat rezultate opuse.

Husni, directorul Centrului de Artrită și Musculoscheletal de la Cleveland Clinic, a menționat că trosnirea ocazională a articulațiilor cel mai probabil nu provoacă daune, deși efectele trosnirii obișnuite, definită ca fiind de mai mult de aproximativ cinci ori pe zi, sunt în prezent în studiu.

Aceasta recomandă însă celor care dezvoltă dureri sau disconfort, sau observă o agravare a durerii care durează mai mult de aproximativ șase săptămâni, ori umflături sau căldură într-o articulație, să solicite asistență medicală de la un medic de familie sau un reumatolog,

În concluzie, nu există dovezi concludente care să demonstreze că trosnirea degetelor poate cauza artrită sau alte daune grave și permanente.