Bangladesh este în flăcări. Protestele de stradă nu sunt o noutate pentru această națiune sud-asiatică cu 170 de milioane de locuitori, însă intensitatea demonstrațiilor din ultima săptămână a fost descrisă ca fiind cea mai gravă din istorie.

Mii de studenți protestează de câteva săptămâni împotriva unui sistem de cote pentru locurile de muncă guvernamentale.

O treime din locurile de muncă din sectorul public sunt rezervate rudelor veteranilor războiului pentru independența țării față de Pakistan în 1971.

Studenții susțin că sistemul este discriminatoriu și solicită recrutarea pe bază de merit. Ceea ce a început ca proteste pașnice în campusurile universitare s-a transformat acum în tulburări la nivel național.

Coordonatorii protestelor susțin că poliția și aripa studențească a partidului de guvernământ Awami League - cunoscută sub numele de Bangladesh Chhatra League - au folosit forța brutală împotriva demonstranților pașnici, provocând o furie generalizată. Guvernul neagă aceste acuzații.

Cea mai gravă zi de violențe a fost joi, când cel puțin 25 de persoane au fost ucise, cea mai mortală zi de când au început protestele la începutul acestei luni.

Cel puțin 32 de persoane au murit în total.

Guvernul a impus o oprire fără precedent a internetului, iar serviciile telefonice sunt restricționate.

Manifestanţii au incendiat sediul principalului canal al televiziunii publice a Bangladesh-ului, BTV, iar "multe persoane au fost prinse în interior", a transmis joi această televiziune.

Un responsabil al canalului a declarat pentru AFP, sub rezerva anonimatului, că sute de manifestanţi luaseră cu asalt mai multe clădiri, incendiind cel puţin 60 de vehicule şi un imobil de birouri.

"Ei au incendiat mai întâi un post de poliţie la Rampura, după care poliţia a deschis focul asupra lor", a afirmat el, referindu-se la un cartier al capitalei Dacca.

"Ei i-au urmărit pe poliţişti în timp ce se refugiau în clădirile BTV. Manifestanţi furioşi au semănat apoi haos aici", a mai spus responsabilul citat.

Forţele de ordine din Bangladesh au efectuat în această săptămână o violentă represiune împotriva manifestaţiilor studenţeşti care durează de mai multe săptămâni, cerând reforme în privinţa regulilor de angajare în funcţii publice.

„Nu mai sunt doar studenți, se pare că oameni din toate categoriile sociale s-au alăturat mișcării de protest”, a declarat pentru BBC Dr. Samina Luthfa, profesor asistent de sociologie la Universitatea din Dacca.

Tinerii cu studii superioare nu-și găsesc de lucru

Deși Bangladesh este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume, experții subliniază că această creștere nu s-a tradus în locuri de muncă pentru absolvenții de universitate.

Estimările sugerează că aproximativ 18 milioane de tineri din Bangladesh sunt în căutarea unui loc de muncă. Absolvenții cu studii superioare se confruntă cu rate ale șomajului mai ridicate decât colegii lor mai puțin educați.

Bangladesh a devenit o putere în ceea ce privește exporturile de îmbrăcăminte pret-a-porter. Țara exportă haine în valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari pe piața mondială.

Sectorul angajează peste patru milioane de persoane, multe dintre acestea fiind femei. Însă locurile de muncă din fabrici nu sunt suficiente pentru generația tânără care aspiră la un loc de muncă.

Sub conducerea de 15 ani a prim-ministrului Sheikh Hasina, Bangladesh s-a transformat prin construirea de noi drumuri, poduri, fabrici și chiar o linie de metrou în capitala Dacca.

Venitul pe cap de locuitor s-a triplat în ultimul deceniu, iar Banca Mondială estimează că mai mult de 25 de milioane de oameni au ieșit din sărăcie în ultimii 20 de ani.

Dar mulți spun că o parte din această creștere îi ajută doar pe cei apropiați de Liga Awami a premierului Hasina.

Corupția face ravagii

„Suntem martorii unei corupții atât de mari. Mai ales în rândul celor apropiați de partidul de guvernământ. Corupția continuă de mult timp fără a fi pedepsită,” spune dr Luthfa.

În ultimele luni, rețelele de socializare din Bangladesh au fost dominate de discuții privind acuzațiile de corupție împotriva unora dintre foștii înalți funcționari ai dnei Hasina - inclusiv un fost șef al armatei, un fost șef al poliției, înalți funcționari fiscali și funcționari de recrutare de stat.

Săptămâna trecută, premierul Hasina a declarat că ia măsuri împotriva corupției și că aceasta este o problemă de lungă durată.

În timpul aceleiași conferințe de presă din Dacca, ea a declarat că a luat măsuri împotriva unui asistent - sau peon - după ce acesta ar fi acumulat 34 de milioane de dolari.

„Nu se poate deplasa fără un elicopter. Cum a câștigat atât de mulți bani? Am luat măsuri imediat după ce am aflat acest lucru”. Ea nu l-a identificat pe individ.

Reacția presei din Bangladesh a fost că atât de mulți bani nu puteau fi acumulați decât prin lobby pentru contracte guvernamentale, corupție sau mită.

Comisia anticorupție din Bangladesh a lansat o investigație asupra fostului șef al poliției Benazir Ahmed - considerat cândva un aliat apropiat al premierului Hasina - pentru că a acumulat milioane de dolari, presupus prin mijloace ilegale. El neagă acuzațiile.

Aceste știri nu au scăpat oamenilor obișnuiți din țară, care se luptă cu creșterea costului vieții.

În plus față de acuzațiile de corupție, mulți activiști pentru drepturile omului subliniază că democrația s-a redus în ultimii 15 ani.

„Timp de trei alegeri consecutive, nu a existat un proces de votare credibil, liber și echitabil”, a declarat Meenakshi Ganguly, director pentru Asia de Sud la Human Rights Watch, pentru BBC.

„ Hasina a subestimat probabil nivelul de nemulțumire pe care oamenii l-au avut cu privire la refuzul celui mai elementar drept democratic de a-și alege propriul lider”, a spus Ganguly.

Principala opoziție, Partidul Naționalist din Bangladesh (BNP) a boicotat alegerile din 2014 și 2024, declarând că alegerile libere și corecte nu au fost posibile în timpul guvernării Hasina și că vor ca alegerile să fie organizate sub o administrație interimară neutră. Hasina a respins întotdeauna această cerere.

Grupurile pentru drepturile omului spun, de asemenea, că peste 80 de persoane, mulți dintre ei critici guvernamentali, au dispărut în ultimii 15 ani și că familiile lor nu au informații despre ei.

Guvernul este acuzat că a înăbușit disidența și mass-media, pe fondul preocupărilor mai ample că Sheikh Hasina a devenit din ce în ce mai autocrată de-a lungul anilor. Dar miniștrii neagă acuzațiile.

„Mânia împotriva guvernului și a partidului de guvernământ se acumulează de mult timp”, spune dr. Luthfa.

„Oamenii își arată acum furia. Oamenii recurg la proteste dacă nu mai au nicio cale de atac.”

Miniștrii guvernului Hasina spun că guvernul a dat dovadă de o reținere extremă, în ciuda a ceea ce ei descriu drept acțiuni provocatoare ale protestatarilor.

Ei spun că demonstrațiile au fost infiltrate de opoziția politică și de partidele islamiste, despre care spun că au inițiat violența.

Protestele studenților sunt probabil cea mai mare provocare cu care s-a confruntat Sheikh Hasina din ianuarie 2009.