Incendiile de săptămâna trecută din Parcul Național Semenic au avut loc într-o zonă în care s-au semnalat nereguli privind regimul silvic și protecția mediului, ceea ce ridică întrebări privind natura acestora, relevă o anchetă a  României Curate .

În 14 iulie 2017 a izbucnit un incendiu pe partea dreaptă a Drumului Judeţean 582 E la 3 km de la Pasul Prislop înspre Platoul Semenic. Incendiul a avut nevoie de 3 zile ca să fie stins, a afectat 2,7 hectare pe care erau oficial 13.500 puieți de rășinoase. Amplasamentul se află pe raza Ocolului Silvic Văliug, din județul Caraș Severin. Bucata de teren pârjolită de flăcări e cea care cu o zi înainte de declanșarea incendiului a fost arătată cu degetul ca fiind ”cu probleme” de către Mihai Goțiu, vicepreședintele Senatului României.

Mihai Goțiu, care anterior intrării în politică a fost jurnalist și activist pentru cauze de mediu, cunoscând și scriind în trecut despre presiunile din jurul zonării Parcurilor Naționale Cheile Nerei și Semenic, a organizat în urmă cu două săptămâni o deplasare de două zile pentru a verifica în teren abuzurile din aceste arii protejate. Pe parcursul vizitei în teren, a beneficiat de asistență specializată și de echipamente care i-au permis accesul în mai multe zone în care au fost semnalate abuzuri asupra pădurii.

În cursul deplasării în teren a cules probe, sub formă de mărturii, fotografii și filmări, pe care s-a angajat să le facă publice, dar și să le folosească pentru a trage un semnal de alarmă la nivelul autorităților de mediu, privind modul deficitar de administrare a Parcurilor Naționale și Naturale de către RNP Romsilva.

Din 2004 încoace, cvasimajoritatea acestor tipuri de arii protejate sunt date în administrare de către Ministerul Mediului către RNP Romsilva, entitate care se află într-un flagrant conflict de interese. În mod absurd, RNP Romsilva, care e un operator economic axat pe ”interese de afaceri”, e cea care își dă ”ok-ul” asupra procentului de păduri ce pot fi doborâte în Parcurile Naționale. Desigur, pentru cititori poate părea absurdă ideea de ”tăieri în ariile protejate”, însă nu și pentru Romsilva și pentru operatorii economici către care Romsilva încredințează aceste tăieri. Ariile protejate reprezintă o sursă de profit ispititoare pentru agenții economici, în contextul în care volumul de masă lemnoasă ce poate fi extrasă pe unitatea de suprafață de pădure virgină, e net superior celui din pădurile exploatate în regim intensiv.

În cazul incendiului izbucnit la scurt timp după ce Mihai Goțiu a făcut publice imagini cu acel amplasament ”problematic”, presa a emis ipoteza neconfirmată că este o ”coincidențăneîntâmplătoare”, menită să șteargă urmele neregulilor Romsilva. România Curată a mers pe fir, încercând să afle dacă aceste acuze asupra RNP au un fundament real. Nu am reușit să găsim probe care să susțină acest scenariu. Mărturiile celor intervievați de noi se bat însă cap în cap cu declarațiile Romsilva pe acest subiect, atât în ce privește cunoașterea de către șeful Serviciului Arii Protejate din cadrul RNP, al modului contrar bunelor practici în care a fost ”tăiată la ras” pădurea de fag din amplasamentul incendiat săptămâna trecută. De asemenea, unul din martorii cheie, care era în zonă în preajma momentului când s-a declanșat incendiul, a declarat pentru România Curată că cu 1-2 ore înainte de izbucnirea focului, acolo lucraseră zilieri ai Romsilva. Declarația acestui martor contrazice versiunea oficială transmisă de RNP în urma unei solicitări către Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al RNP. În versiunea Romsilvei, zilierii au efectuat lucrările de cosit cu 3 zile înainte de declanșarea incendiului, ceea ce se bate în cap cu declarația reprezentantului serviciului Salvamont Caraș Severin, care susține că i-a văzut de mai multe ori în locul și în ziua declanșării incendiului, ultima oară cu doar o oră sau două înainte de apelul turiștilor la 112.

Salvamontist: Incendiile, cumul de neglijențe

România Curată a dialogat cu Robert Făget, salvamontistul ajuns printre primii la scena incendiului, după ce a fost solicitat de ISU Caraș Severin să meargă la fața locului și să transmit colegilor amploarea focului. Tototdată l-am contactat și pe șeful serviciului Salvamont Caraș Severin, prezent și el duminică la locul incendiului. Ambele mărturii creionează mai degrabă scenariul unui cumul de neglijențe din partea RNP Romsilva. Focul a scos la iveală modul în care în urmă cu câțiva ani, acea ”bucată de pădure din Parcul Național” a fost tăiată la ras, în mare grabă. Conform declarațiilor a doi angajați ai RNP, viteza cu care acel codru a fost ras de fața pământului nu a respectat echilibrele necesare regenerării naturale a unei păduri de foioase, așa cum este recomandat.

Ulterior tăierii bucății de pădure seculară din Parcul Național Semenic, RNP Romsilva a vrut să acopere ”chelia” rezultată printr-o operațiune de replantare în care a schimbat compoziția speciilor specifice acelui corp de pădure, înlocuind foioasele cu rășinoase. După replantare însă puieții respectivi ar fi fost, conform a ce ne-a declarant Mihai Goțiu după vizita sa în teren din urmă cu două săptămâni, lăsați să fie sufocați de tufe de arbuști și vegetație ierboasă. După trecerea lui Goțiu în zilele de 8 și 9 iulie prin zonă, în mod independent de această vizită, ”între 10.07 și 11.07 a.c. au fost executate lucrări de descopleșiri în u.a. 67B, lucrările fiind executate de 13 persoane înscrise în registrul de zilieri” plătiți de Romsilva.

Conform versiunii oficiale a RNP, la 3 zile după trecerea zilierilor s-a declanșat incendiul, ale cărei cauze sunt acum scormonite de organele de anchetă. Neoficial, incendiul a avut loc la o zi după ce Goțiu a făcut publice primele fotografii cu modul în care RNP Romsilva a ciuntit bucata de pădure secular de fag și a pus în loc altă specie, ”schimbare de compoziție” considerată neoportună de specialiștii consultați de noi. Tot neoficial, incendiul s-a declanșat la o oră după ce un martor cheie a văzut o echipă de cosași presupuși ai Romsilvei, a lucrat în acel amplasament.

Robert Făget, angajat al Serviciului Salvamont Caraș Severin, sosit printre primii la fața locului după izucnirea incendiului:

”Haideți să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile de fapt. Fiind de serviciu sus pe Semenic, vineri dimineața am trecut pe lângă locul unde mai târziu a izbucnit incendiul. În momentul în care eu am trecut cu mașina în jos, am văzut pe niște domni de la ocolul silvic cred. Nu știu să vă spun exact dacă sunt de acolo sau nu, pentru că nu m-am oprit și nu i-am întrebat, dar eu așa mi-am închipuit, pentru că ei cosiseră fânul acolo. Ulterior am aflat că plantația de molid are circa 2 ha. S-a văzut clar că au cosit până printre acești puieți de rășinoase. Ulterior, la o oră și jumătate, două, m-am întors. Trecând pe același drum, i-am văzut în același loc pe acei domni cum dădeau cu coasa pe marginea drumului în zona respectivă. Alte două ceasuri mai târziu, la ora 14.05 am primit apel de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, dacă pot să merg să localizez unde anume este focul, pentru că cu 5 minute mai înainte fusese anunțat de niște turiști. Când am ajuns eu acolo era deja acolo un domn de la Ocolul Silvic. Nu știu să vă spun exact care ocol. Știu doar că acel domn se crampona ce să facă pentru că era cu telefonul la ureche și tot suna, ba în stânga, ba în dreapta și focul ardea destul de puternic…. Am intervenit cu stingătorul care deservește cabana salvamontului de pe Semenic. Am intervenit pentru a nu da focului voie să se propage mai departe în pădure. Se întinsese și de partea cealaltă de asfalt și risca să se extindă foarte mult la pădure. Eu am acționat în amonte față de foc …

Locul respectiv a fost cândva pădure de fag amplasată, din câte știu eu, în interiorul Parcului. Au defrișat-o în urmă cu vreo 4-5 ani. și au plantat brad în locul ei. De jur împrejurul plantației de rășinoase e înconjurată de pădure de fag. Cât timp am fost eu acolo focul nu s-a extins și la fag. Era riscul să se extindă, dar cât timp am fost eu acolo, nu s-a întâmplat asta.  … Nu pot să vă spun dacă a fost sau nu foc intenționat. Eu tind să cred că acel foc nu a fost pus intenționat, ci că a izbucnit fie în urma unei țigări aruncate, ori din cauza unei sticle sparte și s-a făcut acel efect de lupă și s-a aprins fânul uscat. Locul care a luat foc este lângă drumul care urcă dinspre Pasul Prislop spre Semenic. Nu văd ce ar fi așa de greu de acționat în zona respectivă. Poate e greu de gestionat, pentru că cei de la ocol, din câte am înțeles eu de la pompieri, trebuiau după ce a fost stins incendiul, să supravegheze în continuare și să gestioneze situația, pentru că este ”în grădina lor”, cum s-ar spune. Ei trebuiau să se asigure că nu reizbucnește incendiul. Eu când am coborât de pe Semenic după-amiază, când mi s-a terminat serviciul, am constatat că rămăseseră niște persoane de la Ocol. Mai departe nu știu să vă spun ce s-a întâmplat, însă ulterior stingerii, incendiul a reizbucnit. Nu știu să vă spun dacă cei de la Ocol și-au făcut sau nu treaba, fiindcă nu am fost acolo”.

Romsilva respinge că ar fi implicați angajați ai săi

Deși salvamontistul care a participat la stingerea flăcărilor ne-a declarat că reizbucnirea incendiului după stingerea lui e posibil să aibă la bază o neglijență a Romsilva, care nu ar fi supravegheat atent locul, biroul de presă al RNP ne-a declarat că angajații săi au pus umărul exemplar alături de pompieri, pentru stingerea flăcărilor: ”Primul incendiu a izbucnit în data de 14 iulie, la ora 14.00, prima intervenție pentru stingerea incendiului fiind înregistrată la 14.30, fiind implicați 20 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, 18 pompieri militari și civili și mai mulți polițiști și jandarmi. Incendiul a reizbucnit în 16 și 17 iulie, fiind stins în 17 iulie, la ora 4.30”.

RNP a negat vehement și afirmația extrem de gravă a reprezentantului Serviciului Salvamont, care a declarat că a văzut oameni cosind pe marginea drumului, despre care a presupus că sunt zilierii Romsilva, cu două ore înainte de declanșarea incendiului (nu cu 3 zile, cum ne-a comunicat RNP). Biroul de presă al RNP a răspuns că ”acuzația că angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva ar fi implicați în producerea acestui incendiu este absurdă”.

În opoziție totală cu ce ne-a răspuns oficial Regia, pe lângă reprezentantul Salvamont și un angajat al Romsilva a declarat de asemenea într-un “cadru de dialog profesional” (verificat de România Curată) că zilierii au fost prezenți în ziua și la locul declanșării incendiului. Această a doua mărturie sporește ceața din jurul sursei declanșatoare a incendiului din Parcul Național.

Salvamontist șef: N- afost mână criminală

Iată ce ne-a declarat Valentin Balaban, șeful Serviciului Salvamont Caraș Severin: ”Acolo s-a făcut o exploatare din aceea în ochiuri concentrice, cum zice teoria, numai că în loc să se taie în zece ani, s-a tăiat în doi ani totul. A fost inclusiv Mihai Dragoș, șeful de la Arii Protejate de la Romsilva. Și el a fost nemulțumit de ce s-a întâmplat. În fine, au plantat niște molizi și vineri au trimis niște oameni de la ocol, de la Văliug, să cosească unde-I plantația, ca să nu asfixieze vegetația puieții. Și probabil, repet, probabil, fiindcă nu avem nici o confirmare, că un idiot din ăla a aruncat țigara. După ce au plecat ei, la jumătate de oră a început focul. Restul ce sunt, sunt povești. N-a fost nici o mână criminală, ci probabil un om tocmit de Romsilva să cosească iarba. (Legat de tăierea pădurii de fag pe repede înainte), (n.r. Romsilva) au lălăit-o și le expira termenul. Dar asta nu pot să vă confirm, că nu sunt de meserie. Vă spun și eu ce am auzit de la alții, că o lucrare în ochiuri concentrice care ar fi trebuit să dureze 10 ani, la ei s-a făcut cam în doi ani jumate. Le expira termenul ăla. Tăierea în sine oricum a fost o prostie, că au tăiat și până la marginea drumului și nu mai aveam pe partea dinspre vale nici o protecție iarna contra viscolului. Dar astea sunt alte probleme. (Referitor la reizbucnirea incendiului) nu vă spun o noutate că atunci când se face defrișarea la ras se lasă crengi, se lasă uscături și probabil că undeva pe dedesubt a mocnit și bătând vântul s-a realimentat și duminică a reizbucnit în aceeași locație. (În legătură cu teoria vehiculată în ultima perioadă, a focului pus cu intenție criminală, pentru a șterge urmele unor ilegalități) Din moment ce defrișarea e făcută în urmă cu 5-6 ani, nu văd ce să ascundă. N-aveau ce. Eventual, cum zic unii, că în loc să se planteze 5000 de puieți, s-au plantat numai 4000. Chestii de genul ăsta, dar ăia oricum se pot vedea, că unde ard se văd resturile de trunchi. Punctul meu de vedere, deși nu sunt fan Romsilva, e că în Semenic nu a fost o mână criminală, ci de data asta a fost o neglijență”.

Deși șeful Serviciului Salvamont Caraș Severin a declarat României Curate că problema defrișării neconforme din Parcul Național Semenic era cunoscută de Dragoș Mihai, șeful Serviciului Arii Protejate din cadrul RNP Romsilva, purtătorul de cuvânt al regiei ne-a declarat contrariul: ”Suprafața parcurilor naționale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este de 543.414 hectare, la care se adaugă suprafața aferentă altor 10 parcuri naturale. În aceste condiții, șeful Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva nu poate cunoaște, în amănunt, fiecare lucrare silvică, efectuată pe fiecare hectar, în parcurile naționale sau naturale. Însă lucrarea silvică la care faceți referire era prevăzută în amenajamentele silvice, este legală și respectă normele silvice în vigoare”.

România Curată a dialogat însă și cu trei angajați ai Romsilva, care consideră distructivă viteza cu care a fost rasă acea bucată de pădure de fag (vezi foto mai jos) din Parcul Național Semenic, în intervalul 2013-2015. Aceștia contestă și soluția găsită de Romsilva pentru a acoperi golul creat după tăierea pădurii de peste o sută de ani.

Angajat 1 al RNP Romsilva sub protecția anonimatului, de teama unor reprecursiuni pe linie ierarhică:

”Anterior au fost tăieri punctuale, insignifiante. În anul 2013 în decurs de maxim 4 luni s-au exploatat peste 16 ha de padure fag de peste 100 de ani. Aacum un an au replantat pe alocuri specii de rășinoase fără nici un aviz, fără un studiu preliminar care să arate că acolo trebuie să se planteze rășinoase. Acolo trebuia respectat tipul de padure fundamental, initial si anume ”fag”, fiindcă tocmai avem mari probleme că acum 100 de ani s-au plantat aceste rasinoase haotic, pentru interes economic și fără nici o logică ecologică..

Au fost și controale de la Garda Forestieră și ITRSV și s-a recunoscut că acolo au fost probleme cu aplicarea tratamentului silvic și anume că acesta trebuia să se faca într-un interval de 10 ani, dar au preferat repede, câteva luni.

Angajat 2 al RNP Romsilva sub protecția anonimatului: ”Aici a fost o pădure de fag tare frumoasă, de 130 de ani. Trebuia să fie pădure de protecție nu producție. Au fost făcute greșeli de oamenii noștrii, tratamentul aplicat adică tăierea definitivă a fost făcută înainte să fie regenerarea naturală. Ca să fie pe înțelesul tuturor, s-au executat mai multe tăieri într-un timp prea scurt. Pentru că nu am mai avut regenerare naturală de fag cum era normal, s-a plantat molid. Numai că într-o parcelă cu fag pe toată suprafața, trebuia să promovăm tipul fundamental de pădure adică tot fag, că asta crește la noi. Au fost destul de mulți puieți uscați, rugu’ și iarba a crescut mare.… Focu’ a apărut chiar în ziua când au fost oamenii să cosească în plantație, să curețe terenul că era tare multă iarbă înaltă și spini. Un coleg mi-a spus că oamenii au plecat chiar înainte de a se întinde focul și că nu a mai dat de ei. Ori au aprins intenționat ca să curețe parcela fără să mai cosească tot, ori au vrut să nu se vadă cum sunt puieții plantați, ori au lăsat din greșeală un foc aprins, da’ sigur focu’ nu s-a aprins din senin”.

Opinia unui specialist silvic, fost angajat din RNP Romsilva, sub protecția anonimatului: ”E pe versantul Nordic al Semenicului. E în bazinul de recepție al barajului de la Văliug. Deci e pădure din grupa I funcțională, pădure cu funcție de protecție a apelor și anterozională. În mod normal acolo ar fi trebuit să aplice niște lucrări de tipul lucrărilor de conservare, condru grădinărit, cvasigrădinărit, nu mizeria pe care au făcut-o ei. În al doilea rând, e clar că tratamentul aplicat a încălcat normele silvice din două motive. Chiar dacă au aplicat o progresivă cu deschidere de ochiuri, în mod normal lărgirea ochiurilor și racordarea ochiurilor nu poți s-o faci până nu ai regenerare naturală pe minim 70% din suprafață. Asta e norma silvică. Ori ei au făcut tăierea finală și n-aveau regenerare aproape deloc, motiv pentru care ei au venit cu completări din specii de rășinoase. Asta demonstrează încă o data încălcarea normelor. Ei au făcut o tăiere definitivă fără să aibă regenerarea natural conform realizată. Ori ăsta e titlul tratamentului: Tratament cu tăieri repetate și cu regenerare naturală sub masiv. Deci regenerarea viitorului arboret trebuie să se producă sub adăpostul arboretului matur. Ori ei au tăiat arboretul matur fără să obțină acea regenerare naturală. Asta înseamnă că ori nu știu să aplice tratamentul, nu știu meserie, ceea ce e puțin probabil, că vorbim acolo totuși și de pădurari și de brigadieri și de ingineri și de gardă, sau pur și simplu a fost rău intenționat. E clar un caz de încălcare a normativelor silvice ce ați constatat acolo. Referitor la incendiu, trebuie spus că incendiile în zona Banatului apar, dar ele apar de obicei pe versanți sudici, expuși la insolație, nu pe versanți nordici. Aici e vorba de versantul nordic al Semenicului, un versant cu surplus de umiditate. Incendiul nu a fost natural în nici un caz. Incendiul e fie accidendal din cauze umane-și-au încălzit acei oameni mâncare la prânz și focul s-a extins, sau au aruncat din greșeală o țigară și iarba uscată s-a aprins și a început să ardă. Sau poate fi intenționat, dar sper să nu fie intenționat. E clar un incendiu de natură umană. Exclud în proporție de 100% cauze natural ale incendiului”.

Dincolo de aspectele ce țin de incendiul propriu zis, nu există încă un răspuns la o serie de întrebări legitime lansate în spațiul public de Goțiu și de angajații RNP citați, în contextul în care pe amplasamentul incendiat în weekend o halcă de pădure seculară de fag a fost rasă în viteză, fără respectarea normelor. În plus, replantarea ulterioară e una contestată chiar de oameni din interiorul RNP. Acesta nu e prima controversă legată de Parcul Național Semenic. România Curată prezentând în 2016 dovezi care pun sub semnul îndoielii calitatea actului de administrare a Parcului Național Semenic de către Romsilva. E vorba atât de modul în care Serviciul Arii Protejate din Romsilva, sub coordonarea lui Dragoș Mihai a tergiversat aprobarea unui ”Plan de Management care dacă ar fi fost pus în aplicare, ar fi limitat drastic tăierile și ar fi sporit suprafețele cu interdicție la tăiere” (aici). De asemenea, am arătat și cum RNP, sub mai multe conduceri succesive, a făcut presiuni pentru a i se permite să taie arborii din Rezervația Științifică Bârzăvița (aici), de pe raza Parcului Național. Mihai Goțiu promite în perioada următoare lansarea unor filmări și fotografii care să demonstreze aberațiile identificate în expediția din urmă cu două săptămâni din Parcul Național Semenic, dar și pe cele din Parcul Național Cheile Nerei.

USR solicită anchetă a Corpului de Control al Prim-Ministrului cu privire la incendiile din Parcul Național Semenic

USR a solicitat, miercuri, printr-o interpelare adresată de senatorul Mihai Goțiu premierului Mihai Tudose, dispunerea de îndată a unei anchete a Corpului de control al Guvernului cu privire la incendiile de la sfârșitul săptămânii din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului.

În cazul în care premierul nu va dispune o astfel de anchetă, USR își va rezerva opțiunea exercitării dreptului de a sesiza instituțiile de cercetare penală cu privire la eventualitatea săvârșirii unor infracțiuni, legate de regimul silvic, regimul ariilor naturale protejate, regimul protecției mediului, îndeplinirea atribuțiilor reprezentanților instituțiilor publice, după caz.

Interpelarea senatorului USR Mihai Goțiu vine după ce în perioada 7-9 iulie a efectuat o vizită de documentare, împreună cu consilieri și specialiști în silvicultură și biodiversitate, în Parcurile Naționale Semenic – Cheile Carașului și Cheile Nerei – Beușnița (din județul Caraș-Severin). La finalul documentării, Mihai Goțiu a anunțat în mod public că va întocmi un raport, pentru colegii lui din Parlament, cu neregulile și abuzurile constatate, raport care să stea la baza unor modificări legislative, că va pregăti o listă de întrebări pentru Romsilva (administratorul parcurilor) și că va realiza un film destinat publicului larg.

Incendiile care au devastat timp de trei zile mai multe hectare de teren din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului s-au produs la doar câteva zile după anunțul făcut de senatorul USR și exact într-una din zonele vizitate de acesta.

”Guvernul și toate autoritățile publice cu atribuții în domeniu au obligația de a cerceta informațiile și temerile exprimate deja în presa locală, conform cărora incendiul ar avea legătură cu ștergerea urmelor neregulilor și abuzurilor constatate de mine în zonă”, a declarat Mihai Goțiu.

”Din păcate, acest incendiu le este foarte convenabil celor de la Romsilva. Acum pot să spună ce vor despre numărul de puieți plantați în mod real (nu pe hârtie) după tăierile din zonă, despre modul în care au fost respectate regulamentele silvice atât în timpul tăierilor, cât și ulterior, despre controalele și măsurile luate în timpul exploatării și până zilele trecute. Sunt însă, în continuare, multe întrebări la care aștept răspuns, începând de la cele legate de legitimitatea tăierilor într-un parc național, îndeplinirea procedurilor legale de avizare și contractare a tăierilor, de ce s-au plantat puieți de conifere în locul unei păduri de foioase și multe altele”, a spus senatorul USR.

În interpelarea adresată premierului Mihai Tudose, vicepreședintele Senatului enumeră peste 50 de întrebări legate de tăierile și de incendiile din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului la care așteaptă răspunsuri în urma anchetei Corpului de Control. Pe lângă prim-ministru, interpelarea a fost pusă și în atenția miniștrilor Mediului și cel al Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, respectiv Doina Pană.

Distribuie Distribuie Comentarii