Ce se alege din referendumul pe justiție? Virajul lui Iohannis către adevăr
Este normal ca presedintele Iohannis sa foloseasca electoral din plin referendumul din 26 mai, pentru ca acesta a si fost scopul pentru care l-a organizat (am sa argumentez mai jos pe larg aceasta afirmatie, nu este doar un enunt), scrie Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
Iar utilizarea nu poate fi decat in sensul unei cat mai apasate marcari a momentului, prin consultari si defilari sub stindardul acestui succes.
Dar dincolo de asta, sub aspectul efectelor concrete, referendumul este greu sa produca modificari constitutionale coerente si benefice, iar cele care pot exista nu il avantajeaza electoral pe Klaus Iohannis.
Din start, cred ca presedintele ar trebui sa dea dovada de ceva mai multa retinere in confiscarea succesului referendumului. "Referendumul a fost castigat de mine impreuna cu romanii", spune dl Iohannis .
O regula de politete general valabila cere ca intr-o enumerare laudativa vorbitorul sa se puna ultimul, iar o regula politica de baza este smerenia presedintelui fata de popor. Deci corect ar fi fost sa spuna, eventual, romanii si cu mine.
Dar cel mai corect ar fi fost, cred, ca dl Iohannis sa evite asemenea afirmatii triumfaliste pentru ca, in realitate, referendumul acesta nu a fost castigat de nimeni, nu a fost un vot pozitiv pe niste intrebari pe care poporul sa le fi inteles si asumat, ci a fost un referendum pierdut de Liviu Dragnea.
Asa cum dl Iohannis nu a castigat alegerile din 2014, ci le-a pierdut Victor Ponta, din cauza unei arogante extreme, pe care ar trebui sa nu o uite, pentru ca da semne ca ar fi in pericol sa o repete.
DA-ul celor care au iesit la vot, am aceasta certitudine, a fost un imens NU pentru Liviu Dragnea. Lumea a iesit de teama ca Dragnea sa nu calce legea si justitia in picioare. Si tocmai de aceea el nu a fost votat doar de sustinatorii presedintelui si ai PNL, ci si de sustinatorii USR-PLUS care se pregatesc sa aiba alt candidat la prezidentiale, si de electorat UDMR, si de electorat PMP si chiar de electorat PSD.
Iar ICCJ are aici un merit fabulos ca nu a intervenit cu nimic in jocul electoral. Daca sentinta venea inainte de 26 mai, nu numai ca ar fost o rapididate nefireasca fata de obiceiul completurilor de 5 ICCJ, dar ar fi dezumflat prezenta, pentru ca miza disparea.
Lumea a votat referendumul pentru ca Dragnea sa nu faca din esecul lui un pretext sa striveasca din nou ICCJ sau chiar sa nu respecte hotararea instantei, variante cat se poate de posibile, daca rezultatul din 26 mai ar fi fost altul.
Dar miza aceasta fiind eliminata, haideti sa ne uitam putin la intrebari si efectele concrete pe care le pot genera ele, adica ce modificari trebuie si pot fi facute.
1. Poporul e de acord ca faptele de coruptie sa nu poate fi gratiate si nici amnistiate. In regula! Dar ce inseamna coruptie? Conform noului Cod Penal, faptele de coruptie sunt: luare-dare de mita, trafic-cumparare de influenta, abuzul de functie, fapte savarsite de catre membrii instantelor de arbitraj sau in legatura cu acestia, fapte savarsite de catre functionari straini sau in legatura cu acestia. Deci acestea nu pot fi amnistitate sau gratiate, conform referendumului.
Dar abuzul in serviciu? E la capitolul infractiune de serviciu. Dar spalarea de bani? Dar organizarea de grup infractional organizat? Ele sunt amnistiabile si gratiabile, desi reprezinta grosul faptelor pentru care au fost condamnati demnitarii romani, in frunte cu Liviu Dragnea.
Sigur ca la elaborarea proiectului de modificare a Constitutiei se poate detalia si largi notiunea de coruptie din intrebare. Dar mi se pare imposibil sa asteptam asa ceva de la actuala configuratie parlamentara.
Deci pe forma actuala a intrebarii, Liviu Dragnea, de exemplu, ramane amnistiabil si gratiabil, in vreme ce un controlor de tren care a luat mita si e in faza terminala nu poate fi gratiat.
In plus, chiar si pentru coruptie in sens strict amnistia poate fi data prin dezincriminare, prin redefinirea infractiunii. Si asa s-a actionat pana acum. Amnistii explicite nu am avut.
Asta ca sa nu mergem si mai adanc si sa spunem ca restrangerea dreptului Parlamentului de a emite legi organice sa nu fie revizuibila, deci sa nu fie suficienta o revizuire a Constitutiei, ci sa fie necesara una noua.
2. Poporul e de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare. Ce efect concret are? Deocamdata ca nu se poate legifera in sens contrar referendumului validat.
Intrebarea se refera la infractiuni, adica elemente constitutive, si pedepse. Dar prescriptia unde intra? Putem da OUG pentru modificarea termenelor de prescriptie? Putem. Cat despre procedura penala, ea poate fi modificata prin OUG fara restrictii in continuare.
La partea cu organizarea judiciara, ce ne facem insa cand o OUG ar fi de dorit? Avem un exemplu chiar acum. Conform Comisiei de la Venetia si MCV, ar fi necesara renuntarea rapida la modificarile aduse Legilor Justitiei, in frunte cu Sectia Speciala pentru magistrati. Dar ea nu mai poate fi data, chiar daca ar fi una reparatorie. Nici OUG 14 nu era posibila, conform referendumului din 26 mai.
Nici acea OUG data la solicitarea Comisiei de la Venetia chiar inainte de intrarea in vigoare a modificarii Legii 303, care ar fi permis iesirea la pensie a magistratilor cu 20 de ani vechime indiferent de varsta, ceea ce ar fi dus la golirea sistemului judiciar. Si fara o interventie rapida, asta se va intampla de la 1 ianuarie 2020.
Sa vedem cat de repede o sa apara si o sa fie adoptat proiectul de lege in acest sens, ca o noua OUG nu se mai poate.
Si daca totusi o OUG toxica de dezincriminare va fi adoptata? Va fi atacata la CCR, care va spune ca e neconstitutionala pentru ca incalca referendumul, dar legea penala mai favorabila va fi fost intrata in vigoare si, chiar neconstitutionala, va produce efecte care nu pot fi oprite. Deci daca cineva isi pune in cap sa o faca, o va face.
Tocmai avand in vedere aceasta inaplicabilitate a intrebarilor ma face sa spun ca ele nu au fost puse ca sa aiba efecte, ci pentru a fi un vehicul electoral.
Ajuta ele la impiedicarea unor modificari legislative impotriva Justitiei in Parlament? Nu.
Obliga ele la corectarea tampeniilor deja facute? Nu, ba, dupa cum aratat, chiar incurca un pic.
Afecteaza ele practica ordonantelor in general? Evident ca nu, dupa cum am vazut chiar in ultimele zile.
"Vreau sa vad in ce masura au inteles ce s-a votat de fapt aici, nu numai pe hartie, ci conceptul votat de Romania europeana", spune presedintele. Bingo! Si care e conceptul? Pai toate nenorocirile impotriva Justitiei au o cauza certa: penali ajunsi la putere care folosesc puterea ca sa scape.
Deci conceptul e "fara penali in functii publice", adica eliminarea interesului care sa genereze modificarile toxice. Si acest concept e deja cuprins intr-o initiativa cetateneasca, ce trebuie doar adoptata si supusa referendumului.
Dar oare vrea presedintele asa ceva? Ar trebui sa vrea, pentru ca aceasta modificare este esenta conceptului si reprezinta o initiativa cetateneasca. Una care insa e legata de numele USR, adica de viitorul sau principal contracandidat la prezidentiale.
Si un referendum care sa includa si initiativa USR ar fi un referendum partajat, pe care nu l-ar mai putea folosi ca instrument propriu in primul tur al prezidentialelor.
Deci avand in vedere ca intrebarile dlui Iohannis nu se pot aplica, iar ce se poate aplica nu e al dlui Iohannis, ma tem ca tema "efectul referendumului" va ramane tot una electorala, de atac la cei care nu l-au pus in practica, desi nu era nimic de pus in practica.
