Atacurile tot mai frecvente în apropierea graniței României și implicit a NATO trebuie să vină cu un răspuns din partea Alianței privind apărarea statelor membre și descurajarea Federației Ruse, susțin experții.

Rusia a lansat noaptea trecută mai multe atacuri cu drone și rachete, vizând inclusiv portul Ismail, situat la granița cu România, unde ar fi ancorat prima navă care a sfidat blocada rusă către porturile din Ucraina.

Presa ucraineană relatează că în portul Ismail ar fi fost vizat un depozit de petrol, iar un deputat ucrainean menționează ca printre pagube este și un siloz de cereale. Potrivit relatărilor din statul vecin, dronele de tip Shahed au sosit dinspre Marea Neagră şi apoi s-au deplasat spre vest, de-a lungul fluviului Dunărea, spre Ismail, devenit un port-cheie pentru exporturile de cereale ale Ucrainei.

Sfidarea blocadei rusești privind cerealele ucrainene

Portul Ismail se află la circa 15 kilometri de Tulcea și la aproximativ 60 de kilometri de Galați, fiind și locul unde ar fi ancorat prima navă care a sfidat blocada Rusiei pentru vasele civile care se îndreptau către Ucraina. Nu există însă informații deocamdată dacă nava respectivă - israeliană - ar fi fost vizată de dronele de fabricație iraniană lansate de ruși.

Acesta nu este primul atac asupra unui port din apropierea României. La 24 iulie, rușii au lovit portul Reni, situat lângă Galați. Ca urmare a atacului de atunci, un hangar de cereale a fost distrus, cisternele pentru depozitarea altor tipuri de camioane au fost avariate, fiind declanșat și un incendiu care a provocat victime. Tot atunci, șase nave românești care se aflau în Portul ucrainean Reni au traversat Dunărea de urgență spre malul românesc.

Ce spun specialiștii

„Putem vorbi de o intensificare a confruntării militare pe frontul de Est, care acum este adusă de Federația Rusă în baza transporturilor pe care le mai are la dispoziție Ucraina ca să continue transportul de cereale către țările africane”, a explicat analistul militar Ion Petrescu pentru „Adevărul”.

Totodată, în ceea ce privește nava care a sfidat blocada Rusiei, analistul a arătat că un atac asupra acesteia ar putea avea consecințe, fiind o navă israeliană și beneficiind de sprijinul Mossadului, „un serviciu de informații extrem de puternic și extrem de prezent”.

„Eventuala bombardare a navei Israeliene ar fi atras reacții de o altă manieră ale serviciului de informații israelian, care nu poate fi subestimat datorită puterii sale. Din start, cei care au organizat transportul cu nave israeliene au știut că există această forță disuasivă de descurajare a atacurilor militare rusești aeriene și de aceea au acționat în consecință”, a punctat analistul, arătând că nu sunt indicii ca ar fi avut loc atacuri directe asupra navei respective.

„Federația Rusă știe că orice atac nefericit asupra unei țări membre NATO îi va fi defavorabilă”, Ion Petrescu, analist militar.

Referitor la incidentele din apropierea României, analistul spune că, cel mai probabil, ambasadorii NATO vor cere întărirea capacității de reacție a forțelor dislocate la frontiera estica a Alianței.

„Lucrurile sunt mai complicate decât par la prima vedere, Federația Rusă știe asta și știe că orice atac nefericit asupra unei țări membre NATO îi va fi defavorabilă”, a mai punctat analistul militar.

Necesitatea unui răspuns NATO

„Este exclus un atac, dar un accident se poate întâmpla”, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu a punctat pentru „Adevărul” că este nevoie ca România „să insiste pentru consecvența NATO privind răspunsul pe cele două dimensiuni, apărarea statelor NATO și descurajarea Federației Ruse”.

„Chiar dacă în acest moment nu este vorba de un atac direct, este vorba de aspectele care țin de traficul, coridoarele umanitare privind exportul de cereale din Ucraina, dar pe de altă parte sunt și un test de stres în legătură cu statele NATO, pentru că, după părerea mea, în acest moment este exclus un atac direct, dar un accident se poate întâmpla sau o acțiune sub steag fals. Ori niciuna din aceste consecințe nu sunt acceptabile”, a explicat fostul șef al diplomației române.

Potrivit fostului ministru, „Rusia escaladează, este argumentul clar și politic și diplomatic, iar în acest moment și militar, iar această escaladare trebuie să primească un răspuns, chiar dacă nu vizează direct și imediat vreun stat membru NATO”.

Privind eventualele măsuri din partea României, fostul ministru a punctat că „măsurile care sunt mai puțin publice, dar concrete din punct de vedere defensive, sunt absolut necesare” și a arătat că este nevoie de „dialog și cooperare cu partenerii noștri”. „Atâta timp cât la câțiva kilometri de granița României au loc acțiuni militare, câtă vreme Marea Neagră practic este supusă unui regim de interdicție, folosindu-se instrumentarul militar de către Federația Rusă, clar, măsurile trebuie luate pe toate planurile”, a subliniat Diaconescu.

„Rusia vrea să transmită mesajul că poate să lovească în orice parte teritoriul Ucrainei”, Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major.

Ștefan Dănilă, fost șef al Armatei, a precizat că ar fi fost necesară convocarea CSAT, menționând că „sunt măsuri care se iau și se comunică și sunt măsuri care se iau și nu se comunică”.

„Vorbim de atacuri împotriva Ucrainei cu care este în război, de atacuri împotriva unor transporturi pe care Rusia le-a interzis. Rusia vrea să transmită mesajul că poate să lovească în orice parte teritoriul Ucrainei. Nu este vorba despre un atac care să vizeze România. Este normal să fim îngrijorați și trebuie manifestat chiar la nivel diplomatic. Exploziile care se produc în zona apropiată de granița României, produc un impact și populației românești”, a mai explicat generalul.