În timp ce preşedintele României este reţinut cu privire la contestarea în instanţa europeană a unui nou vot împotriva aderării României la Schengen, premierul consideră că e calea de urmat în cazul unui viitor eșec al votului de la Consiliul JAI din decembrie. Specialiştii consultaţi de „Adevărul“ sunt de părere că situația trebuie rezolvată politic și diplomatic.

FOTO Shutterstock

Recent, Tribunalul UE a respins ca „vădit inadmisibilă“ acţiunea în anulare formulată de eurodeputatul român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE privind decizia neacceptării României în Schengen. Instanța europeană a stabilit că hotărârea din 8 decembrie 2022 nu poate fi considerată un act atacabil, nefiind o decizie unanimă, ci majoritară. Un alt considerent a fost acela că sesizarea nu a fost formulată de un reclamant privilegiat, cum ar fi, de exemplu, statul român. Europarlamentarul a anunțat că va contesta decizia la instanța superioară, menționând că, în lipsa unui vot în decembrie 2023, adică peste mai puțin de două luni, singura cale a Guvernului român este aceea de a se alătura procesului intentat de el. În acest mod, plângerea ar avea șanse mai mari să fie admisibilă.

Ciolacu - ofensiv, Iohannis - reținut

Până acum, statul român a jucat cartea diplomației. Nu s-a alăturat acțiunii inițiate de Tomac și nici nu a depus propria reclamație, însă abordarea Austriei a rămas neschimbată. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a anunțat chiar în presa de la Viena că Bucureștiul va contesta pe căi juridice un viitor vot împotriva includerii în spațiul european de liberă circulație.

„În cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca în calitate de prim-ministru să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare“, spunea liderul de la Palatul Victoria, pe 15 septembrie, într-un interviu pentru publicația austriacă „Der Standard“.

Recent, premierul a menționat că negocierile continuă, iar subiectul aderării României și Bulgariei la Schengen va fi pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la începutul lunii decembrie. Și Klaus Iohannis a dat asigurări că se fac eforturi diplomatice, însă a pus la îndoială funcționarea spațiului Schengen, în condițiile în care tot mai multe țări au reluat controalele la frontiere, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

„E puțin deprimant ca de la Viena să auzi acolo ca și cum o placă s-ar fi stricat puțin. Tot același text, în condițiile în care România performează bine în oprirea migranților ilegali. (...) Devine din ce în ce mai ciudat acest dialog, în condițiile în care de fiecare dată Austria spune clar că nu are nimic împotriva României sau Bulgariei, dar se opune extinderii spațiului Schengen, în condițiile în care în aceeași ședință a acceptat aderarea Croației. Argumentele sunt cel puțin străvezii. Noi continuăm discuțiile. Știm bine că noi îndeplinim toate criteriile, dar realitatea este că spațiul Schengen nu mai funcționează și aproape nu mai există. Fiindcă din cauza migrației, care este destul de importantă, unele state și-au închis granițele. Chiar în zona noastră, în estul Uniunii, au apărut succesiv mai multe închideri de granițe. Cineva ar putea să constate că noi vrem să intrăm într-un acord care nu mai funcționează. Este o întrebare pe care trebuie să ne-o punem și discuția pe Schengen e mai veche“, a afirmat Klaus Iohannis.

Mai mult, șeful statului nu susține varianta unui demers în justiție. „E o chestiune juridică foarte complicată. Nu am găsit doi juriști care să aibă aceeași părere. Cred că până nu ne lămurim între noi, nu e bine să avansăm aceste chestiuni“, a precizat președintele.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, și-a afirmat recent, la o întâlnire cu omologul bulgar, opoziția la extinderea spațiului Schengen.

Ce spun specialiștii

Analiștii consultați de „Adevărul“ consideră că subiectul trebuie abordat politic şi diplomatic.

„O problemă politică nu poate fi rezolvată juridic. (...) Votul este politic. În momentul în care Austria votează împotrivă, în acel moment exprimă o poziție politică și nimeni nu o poate obliga să și-o schimbe. (...) Eu cred că suntem într-un blocaj. Asta face extrema dreaptă, blochează funcționarea Uniunii Europene, suntem într-un blocaj, dar este un blocaj al instituțiilor europene din cauza grupărilor anti-europene“, a declarat analistul politic Cristian Pîrvulescu, pentru „Adevărul“. Specialistul a afirmat că Karl Nehammer, cancelarul Austriei, nu îşi poate schimba poziţia din cauza politicii interne, acesta fiind aproape de a crea o coaliţie cu extremă dreapta, care este „total împotriva Schengen și pro-Rusia“.

„Din câte am văzut, respingerea la Curte s-a constatat a fi necesară pentru că sesizarea a fost inadmisibilă, iar pe de altă parte, în practica internațională, nu știu în acest moment ca un stat să poată fi obligat prin instanță să voteze într-un sens sau în altul. Votul, într-o organizație multilaterală, este unul suveran. Cum poate fi sprijinit un vot pozitiv – această chestiune ține strict de capacitatea politico-diplomatică, evident, dacă o ai“, a declarat fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, pentru „Adevărul“.

Cât despre poziţionarea diferită a liderilor români, analistul Radu Magdin spune că „este normal ca în momentul de față să existe diferențe de viziune în ceea ce privește abordarea optimă”.

„Președintele Iohannis, de exemplu, dincolo de tragerea la aceeași căruță în interes național, nu are un interes direct în a antagoniza Austria, pentru a nu-și periclita șansele într-o negociere mai largă în cazul unui poziții europene. Tomac are o logică de opoziție politică activă, iar Ciolacu dorește să capitalizeze politic și își dă seama că românii și-au pierdut răbdarea față de o poziționare românească relativ prea constructivă în plan european, ca să nu spunem, câteodată, percepută ca slabă. Deci din această perspectivă este normal să existe în momentul de față diferite triburi cu abordări diferite”, a explicat Radu Magdin.