Noul șef al Pentagonului a provocat o adevărată furtună, după ce a afirmat că Ucraina nu are cum să revină la graniţele din 2014. Doi importanți generali români și un cunoscut expert în securitate explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care sunt în realitate șansele Ucrainei și cum ar trebui decriptate aceste declarații.

Pete Hegseth, noul șef al Pentagonului după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, consideră complet nerealist ca Ucraina să revină la graniţele din 2014. Tot în cadrul unei declarații făcute miercuri, 12 februarie, Hegseth a dat asigurări că SUA continuă să susţină suveranitatea Ucrainei, dar a precizat că nu vede posibil un acord de pace cu Rusia care să permită Kievului o eventuală aderare la NATO. Declarațiile sale au inflamat opinia publică și au fost speculate în special de presa de peste Ocean favorabilă rivalilor democrați și ostilă republicanilor lui Donald Trump, dar a produs o adevărată furtună de cealaltă parte a Atlanticului și au provocat reacția europenilor.

Asta deși, se știe, Statele Unite ale Americii au luat cu mult timp în urmă decizia de a se retrage treptat din Europa și a se concentra pe Asia, acolo unde consideră că au parte de adevăratele provocări. Pivotul american spre Indo-Pacific a fost în realitate anunțat încă din 2011 și nu de republicanii lui Trump, ci de democrata Hillary Clinton, pe atunci secretar de stat în SUA. Soția fostului președinte Bill Clinton exprima această idee în Foreign Policy acum un deceniu și jumătate. De atunci, această pivotare și-a urmat treptat cursul, iar experții au avertizat nu o dată că deja Europa și chiar Orientul Mijlociu au fost trecute în plan secund de Washington. Și asta indiferent dacă alegerile din noiembrie 2024 ar fi fost câștigate de Donald Trump sau de Kamala Harris.

De altfel, despre pivotul asiatic , adică mutarea centrului de interes spre Indo-Pacific, au vorbit ca despre ceva inevitabil și ultimii trei președinți americani, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden.

„Adevărul” a stat de vorbă cu doi cunoscuți generali români, Dan Grecu și Alexandru Grumaz, și cu un important expert în securitate, Marius Ghincea.

Generalul (r) Alexandru Grumaz este cunoscut ca primul general român cu studii în SUA, la Harvard. La finele anilor '90 și începutul lui 2000, el a fost implicat în aspecte esențiale ale reformei Armatei Române, pentru integrarea în NATO.

Generalul Grumaz a fost primul analist român care a spus, încă de acum câteva luni, că SUA și Rusia vor negocia în Arabia Saudită. Premoniție sau nu, azi el îi dă dreptate înaltului oficial american și spune că șansele ca Ucraina să-și recupereze în totalitate teritoriile au fost minime spre zero. El amintește că nu Pete Hegseth, ci însuși președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost primul care a recunoscut acest lucru, în urmă cu câteva luni, când a vorbit pentru prima dată despre concesiile teritoriale pe care Ucraina ar fi dispusă să le facă pentru pace.

„Ucraina nu poate să ajungă din nou la granințele din 2022”

„E clar că Ucraina nu poate să ajungă din nou la granințele pe care le-a avut înainte de 2022. Evident că ne-am fi dorit ca Ucraina să reușească asta, dar știam că le va fi foarte, foarte greu, aproape imposibil. Vedem că inclusiv Zelenski a recunoscut că Crimeea va fi negociată diplomatic, dar părerea mea este că șansele ca ceva să se mai schimbe vreodată sunt minime. Lucrurile au devenit și mai clare după contraofensiva din 2023, când atacurile ucrainenilor s-au izbit de Linia Surovikin și nu au putut să facă nimic. SUA și ceilalți aliați, inclusiv Uniunea Europeană, au ajutat enorm Ucraina, dar nu ar fi putut schimba deznodământul războiului. Au trimis Ucrainei toate armele și toată tehnologia militară solicitată de Zelenski. Singura discuție este că în multe cazuri au făcut-o prea târziu. Poate că dacă o faceau la timp, situația Ucrainei ar fi fost mai bună înaintea negocierilor care sunt acum inevitabile”, spune generalul.

În opinia sa, nu va exista o pace încheiată între Ucraina și Rusia, ci doar un armistițiu, după modelul coreean. Astfel, o zonă demilitarizată ar despărți teritoriul Ucrainei de teritoriile rupte de Rusia.

„Va fi mai degrabă un armistițiu”

„Va fi mai degrabă un armistițiu pe flancul estic de 1.000 de km. Nu va fi un tratat de pace în adevăratul sens al cuvântului, dar bucuria mare a europenilor ar trebui să fie că America va garanta acest armistițiu, ceea ce este extrem de important. America nu se va retrage din NATO, nu va retrage trupele din Europa care le are la ora actuală, chiar dacă, probabil le va mai micșora ca număr. Din punctul meu de vedere, discursul lui Hegseth a fost extraordinar de bun pentru europeni. Chiar a calmat multe spirite”, consideră generalul Grumaz.

Lucrurile se mișcă de acum cu mare repeziciune, spune generalul. El susține că prințul moștenitor Mohammed bin Salman, liderul Arabiei Saudite, a avut o cotribuție importantă inclusiv în schimbul de prizonieri dintre SUA și Rusia. Generalul Alexandru Grumaz subliniază și că negocierile dintre SUA și Rusia nu se vor axa atât pe situația Ucrainei, cât vor însemna o clarificare a disputelor dintre cele două mari superputeri, iar discuțiile vor fi mult mai largi și vor cuprinde și alte teme de mare interes, inclusiv Orientul Mijlociu.

„Mulți analiști de la noi s-au grăbit să spună că Trump și Putin se vor întâlni la Budapesta, ceea ce e o aiureală. De fapt, ei se vor întâlni acolo unde au interesele comune. Putin are interesul să țină petrolul la un anumit preț, iar Donald Trump are interes să realizeze pacea între Arabia Saudită și Israel. Și se vor realiza astea. Rețineți, Donald Trump este un om care știe să tranzacționeze foarte bine obiectivele pe care le are de îndeplinit. Nu spun asta fiindcă aș fi vreun fan, ci pentru că realizez că știe exact ce are de făcut pentru a obține ceea ce își dorește și ceea ce este în interesul SUA. Atenție, tot ceea ce urmează este o discuție cu o agendă complexă. Ucraina e doar un pretext, însă ei vor discuta multe alte lucruri, de la relațiile diplomatice, la relațiile militare, la împărțirea zonelor geografice”, punctează el.

La ce să ne așteptăm

Conferința de securitate de la Munchen, care începe vineri, 14 februarie, va aduce și alte lămuriri. Spre deosebire de alte dăți, România va fi reprezentată la această conferință de un expert bine pregătit, dă asigurări generalul.

„Acolo va fi prezentă și România prin ministrul de Externe Emil Hurezeanu. Putem spune că suntem reprezentați de un cunoscător foarte bun al politicilor de acolo, ministrul Hurezeanu, care a trăit mulți ani în zona respectivă și cunoaște foarte bine tot lobby-ul din zona acestei conferințe de securitate”, mai spune generalul Grumaz.

Generalul (r) Dan Grecu a fost decorat atât de americani, cât și de NATO și ONU. Mai exact, după misiunile sale în Irak, Afganistan, Etiopia și Eritreea, el a fost decorat cu Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”. Actualmente președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul Grecu este și el de părere că Ucraina nu avea cum să-și recupereze toate teritoriile și să ajungă din nou la granițele dinainte de 2014 și nu are cum să o facă nici de acum înainte.

Ce teritoriu ar putea fi restituit de ruși

„Bazându-ne în egală măsură pe declarațiile anterioare, dar și curente ale trimisului special generalul Keith Kellogg, trimisul special al președintelui Trump pentru Ucraina, dar mai ales pe declarațiile secretarului pe stat pentru Apărare, Pete Hegseth, de ieri, de la întâlnirea cu unii lideri din Uniunea Europeană, este foarte clar că planul Statelor Unite sau direcția spre care se îndreaptă SUA este una pentru a ajunge la un acord prin cedarea de teritorii. Și aici foarte probabil să fie teritoriile care sunt sub controlul Federației Ruse la acest moment, deși poate unele discuții vor exista pentru reducerea acesteia. Eu personal mă gândesc în special la centrala nucleară Zaporojie. Deci asta din punct de vedere teritorial. Cred că într-o primă fază va exista un acord de încetarea focului agreată de ambele părți, pe o limită apropiată de limita actuală a controlului Federației Ruse asupra teritoriului și cu obligația retragerii forțelor și ruse și ucrainene undeva în spate la est, respectiv la vest de această linie, la o distanță pe care logic, conform legilor nescrise, dar valabile, ar trebui să fie dincolo de bătaia mijloacelor de artilerie sau a mediei de bătaie a mijloacelor de artilerie a celor două părți. Adică o linie de separație de un 15-20 de kilometri de o parte și de alta ar putea să constituie o bază de discuție și de negociere”, explică generalul Grecu.

Ulterior, vor exista și garanții de securitate pentru Ucraina, iar SUA nu vor abandona Europa și Ucraina, așa cum există multe temeri în acest moment. Vestea proastă pentru ucraineni este că nu vor deveni parte a NATO. Însă și în acest caz, decizia a fost luată nu atât de Donald Trump, cât de Joe Biden, care a refuzat în repetate rânduri solicitările lui Zelenski. Acum, Trump nu face decât să continue aceeași linie de politică externă trasată anterior de democrați.

„Mai departe, tot cum a spus secretarul de stat american pentru apărare, aderarea Ucrainei la NATO este exclusă. Și nu numai pe termen scurt și mediu, mie mi se pare că pe termen îndelungat. Iar o altă propunere a președintelui Zelenski, la care a răspuns trimisul special generalul în retragere Kellogg vis-a-vis retrocedarea armelor nucleare către Ucraina, iarăși mi se pare un lucru cu posibilitatea de îndeplinire zero”, punctează el.

Șanse minime de la început

În opinia generalului Dan Grecu, de la început șansele Ucrainei de a câștiga războiul au fost minime. Moral, Ucraina ar fi trebuit și a fost sprijinită să-și recupereze toate teritoriile ocupate ilegal de Federația Rusă, însă a devenit clar și pentru aliați că acest lucru nu are cum să se întâmple. Americanii nu au făcut decât să recunoască o evidență, consideră generalul Dan Grecu. Acest lucru nu trebuie însă să inducă în eroare și să-i lase pe unii să creadă că Statele Unite ale Americii vor ieși din NATO sau vor împinge alianța în derizoriu.

„Din punctul meu de vedere, e suficient de clar că Statele Unite nu mai doresc să se implice la nivel on the spot, pe teren, în această acțiune, pentru că ați văzut, inclusiv Hegseth a spus că se așteaptă ca forțele de supraveghere a acordului de încetare a focului să fie constituite din forțe europene, eventual și alte state, după cum în egală măsură a spus că Europa trebuie să își asume un mai mare rol în acest proces, inclusiv în procesul de reconstrucție. Europa acum trebuie să plătească oalele sparte, prin implicare, probabil și în reconstrucție. Și să pare că tot Europa trebuie să dea banii”, spune generalul Grecu.

În schimb, generalul susține că europenii trebuie să se mobilizeze de acum mult mai mult și să nu mai aștepte ca SUA să susțină financiar Alianța. În altă ordine de idei, generalul Dan Grecu susține că americanii nu vor pleca din Europa în totalitate și că planurile mai vechi cu privire la baze militare precum Kogălniceanu, Câmpia Turzii sau Deveselu nu vor fi afectate de ultimele decizii.

„Americanii n-au crezut niciodată că ucrainenii își vor recupera toate teritoriile”

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH din Zurich şi Institutul Universitar European din Florența, amintește că decizia americanilor de a se concentra pe zona Indo-Pacific a fost luată încă din timpul administrației Obama. Chiar dacă democrații lui Biden au încercat pentru un timp să fie cât mai prezenți și în Europa, lucrurile se vor schimba. Marius Ghincea mai vine cu o precizare. Nici democrații lui Joe Biden nu au crezut vreun moment că ucrainenii vor reuși să-și recupereze toate teritoriile pierdute, însă au sperat că vor reuși să le recucerească pe cele pierdute începând cu 2022.

„Poziția lui Hegseth nu este nouă. Așa cum de altfel remarcăm și eu în anii precedenți, decidenții politici de la Washington, democrați și republicani, nu au crezut niciodată că ucrainenii își vor recupera toate teritoriile. Teoria Victoriei pe care o formula președintele Biden, spre exemplu, vorbea doar de teritoriile ocupate începând din februarie 2022. Diferența față de anii precedenți este că acum oficialii americani o spun direct, fără menajamente, nu ca în trecut, când o spuneau pe ocolișuri sau cu înflorituri”, explică Ghincea.

Nu în ultimul rând, americanii au ținut de această dată să transmită un mesaj care oricum era de așteptat.

„Ce mai este nou în retorica americană este acest mesaj, din nou, fără menajamente, că din punct de vedere al forțelor convenționale, europenii nu trebuie să se mai bazeze pe americani. Administrația Biden era mai reținută în această privință, pentru că pe vremea democraților încă există convingerea că Statele Unite pot opera concomitent în Europa și Asia”, susține el.

Marius Ghincea vorbește și despre ceea ce el consideră o mare greșeală din partea lui Donald Trump. Iar această eroare nu ține de faptul că Trump a decis să înceapă negocieri pentru Ucraina, ci de faptul că în loc să plece de la o poziție maximalistă, pleacă de la una minimalistă.

În schimb, strategia actuală îi aparține lui Elbridge Colby, care a reușit să convingă administrația Biden să grăbească procesul de relocare a americanilor în Asia. De acum, europenii ar trebui, mai spune expertul, să facă toate eforturile pentru a se asigura că vor fi prezenți la masa negocierilor și că SUA vor face tot ce se poate pentru a obține condiții mai bune pentru Ucraina.

„La Pentagon a ajuns Elbridge Colby, care pare să fi reușit să-și impună viziunea de mare strategie care prioritizează Asia în dauna Europei. Ce am auzit ieri ieșind din gura secretarului apărării SUA vine direct din cartea lui Colby, cuvânt cu cuvânt. Un alt aspect care înfricoșează cancelariile europene este legat de posibilitatea unor negocieri bilaterale SUA-Rusia fără europeni și ucraineni. Asta pentru că știm că atunci când nu ești la masă, interesele tale sunt pe meniu”, încheie Marius Ghincea.