Marcel Boloş, Ministrul Finanţelor, a readus în discuție despre aderarea României la zona Euro, la începutul lunii septembrie a.c. În opinia șefului de la Finanțe, sustenabilitatea bugetului este unul din criteriile de bază pentru acest obiectiv. Sursa citată spune că provocările următorilor trei ani, când se estimează un buget de investiții ce poate ajunge până la 8% din PIB, vor decide clar parcursul țării noastre când vine vorba de adoptarea monedei unice, scrie Ziare.com .

România încă se luptă cu numeroase obstacole în acest sens totuși, de la instabilitatea inflației, sustenabilitatea fiscală, aderarea la Mecanismul Cursului de Schimb (MCS II), până la convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. La sud de Dunăre , deși bulgarii au un avans considerabil față de noi, țara vecină a amânat la rândul său aderarea la euro, agenția de rating Moody’s estimând vara această că cel mai probabil am putea să vedem o schimbare a levei în monede europene în 2026.

În ultimele declarații pe acest subiect, Ministrul Finanțelor a precizat că modelul Bulgariei, care a îndeplinit majoritatea criteriilor, dar a avut dificultăți în privința inflației, nu este neapărat cel mai potrivit pentru România. Boloș susține și că anii 2025-2027 vor fi deosebit de dificili, iar țara trebuie să găsească un echilibru între investiții și sprijinul mediului de afaceri pentru a îmbunătăți competitivitatea pe piața europeană.

„Unul dintre acestea este cel legat de convergenţa privind sustenabilitatea finanţelor publice ale României. Deci, aici va trebui să avem o abordare echilibrată pentru că suntem şi în perioada în care ne dezvoltăm, în care implementăm proiectele de investiţii. Nu cred că modelul Bulgariei, în care au îndeplinit criteriile de convergenţă prevăzute de Regulamentul CE, cu excepţia celui privitor la inflaţie, dar cu impact asupra investiţiilor, a fost un model cel mai adecvat. Am spus şi repet, anii 2025, 2026, 2027 sunt ani foarte grei pentru România, având un buget de investiţii care merge până la 8% din PIB. Deci aici va trebui să găsim echilibrul necesar, pe de-o parte să implementăm investiţii, pe de altă parte să sprijinim mediul de afaceri pentru a ne îmbunătăţi poziţia competiţională a României pe piaţa europeană. Să nu avem măsuri în dezavantajul mediului de afaceri”, a declarat public Marcel Boloş.

„Eu sper, totuşi, că avem cu toţii înţelepciunea şi răbdarea necesară pentru ca proiectele de digitalizare pe care le-am început, proiectele care ţin de combaterea evaziunii fiscale şi restructurarea sistemului de cheltuieli să ne ducă spre obiectul acesta măreţ pe care îl avem, încât ajustarea fiscal bugetară să nu fie un impediment pentru România de a nu adera la zona euro. Este vorba de o conlucrare între toţi actorii din mediul economic şi social, încât la final să obţinem o ajustare fiscal-bugetară cât mai rapidă, dar rezonabilă şi fără a face victimă investiţiile care sunt piatra de temelie pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a mai adăugat ministrul.

Unde se află România în acest moment: Comisia Europeană și-a exprimat ultimul „Nu” în iunie

România nu îndeplinește încă cerințele pentru adoptarea monedei euro, potrivit concluziei Comisiei Europene, în urma unei evaluări privind compatibilitatea juridică și îndeplinirea criteriilor de convergență realizat la finalul lunii iunie, care a luat în calcul și factori suplimentari relevanți pentru integrarea economică și convergență.

Raportul de convergență din 2024, care analizează progresele făcute de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia în drumul lor către aderarea la zona euro arată că cele șase state membre, care nu fac parte încă din zona euro, și-au asumat obligația juridică de a adopta moneda euro, dar mai ales faptul că legislația României nu este îndeajuns de compatibilă cu cerința de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

În plus, România nu îndeplinește criteriile legate de stabilitatea prețurilor, disciplina finanțelor publice, cursul de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Raportul Comisiei indică faptul că aderarea la zona euro este un proces deschis, guvernat de reguli stricte. Documentul este bazat pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de „criteriile de la Maastricht”, reglementate de articolul 140, alineatul (1) din TFUE. Astfel, dintre toate statele evaluate, Bulgaria este singura care îndeplinește aproape toate criteriile, cu excepția unuia.

Raportul din 2024 a conchis că statele analizate au rezultate variate în ceea ce privește convergența nominală, dar că, în prezent, niciunul dintre ele nu îndeplinește în totalitate toate criteriile pentru aderarea la zona euro. Pe lângă Bulgaria, care se apropie cu pași repezi de aderare, Suedia îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. În ceea ce privește finanțele publice, în afară de Bulgaria și Suedia, și Cehia este pe cale să se califice pentru adoptarea monedei unice. Mai mult, Bulgaria, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung, iar Bulgaria respectă criteriul privind cursul de schimb.

Cu toate acestea, niciunul dintre celelalte state membre nu participă încă la mecanismul cursului de schimb (MCS II), care presupune o participare de minimum doi ani, fără tensiuni monetare semnificative, înainte de aderarea la zona euro. Bulgaria a început să participe la acest mecanism din iulie 2020, dar nu a reușit însă să păstreze un echilibru monetar doi ani consecutiv.

Bulgaria și-a luat adio de la adoptarea monedei euro în 2025

Cu toate că Bulgaria şi Croaţia s-au alăturat simultan mecanismului MCS-II, menționat mai sus, în iulie 2020, Croaţia a reuşit să adere la zona euro de anul trecut. Guvernul de la Sofia spera că Bulgaria va adere la zona euro în anul 2025, dar dificultăţile politice din ultimii ani i-au redus substanțial șansele. Temerile privind instabilitatea politică a Bulgariei cresc treptat, ceea ce ar putea perturba negocierile Guvernului de la Sofia cu Uniunea Europeană (UE), relata vara aceasta Capital.ro .

„Planul era ca Bulgaria să adere la euro la 1 ianuarie 2025. Acum pare a fi o ţintă iluzorie. Raportul Comisiei Europene nu a fost pozitiv. Ţinta privind inflaţia nu a fost îndeplinită şi Guvernul interimar probabil nu are suficientă forţă politică pentru a aduce situaţia sub control”, a declarat un membru al organizației nonprofit Carnegie Europe de la Bruxelles, potrivit sursei citate.

Ultimele date din august arătau că, pe lângă instabilitatea politică, Bulgaria se confruntă și cu scăderea populației în vârstă de muncă și îmbătrânirea societății. Populația în vârstă de muncă este preconizată să scadă cu 0,9% pe an în următorii cinci ani, afectând creșterea potențială a economiei naționale, estimată la aproximativ 2,75% pe an. Mai mult, în urma anunțului privind alegerile parlamentare anticipate din Bulgaria, a şaptea rundă în ultimii trei ani, oficialii europeni așteaptă și numirea următorului comisar european din partea țării, proces care a stârnit controverse în politica internă .

Totodată, arată sursa citată, în iunie 2024, inflația medie anuală din Bulgaria a fost de 4,7%, depășind nivelul maxim permis cu 1,6 puncte procentuale, cifră care a fost catalogată drept decisivă în șansele Bulgariei de a adopta euro în 2025.

Vestea bună venită în 2024 din partea agenției globale de rating Moody’s: Cel puțin vecinii bulgari vor mai avea de așteptat doar până în 2026

Moody’s a prognozat la finalul lunii iulie că Bulgaria va adera la zona euro până la începutul anului 2026. Cu toate acestea, orice semn de slăbire a cadrelor instituționale sau întârzieri suplimentare în adoptarea monedei euro ar putea duce la o scădere a ratingului de credit al Bulgariei, potrivit anunțului recent al agenției de rating.

În cadrul revizuirii periodice realizată de către Moody’s a profilului de credit al Bulgariei, nu se indică o modificare iminentă a ratingului de credit, ci mai degrabă o validare a faptului că lupta împotriva corupției rămâne o provocare majoră și exacerbează impactul negativ al problemelor structurale, cum ar fi îmbătrânirea populației și infrastructura inadecvată, arată Novinite, citați de Economedia în iulie.

Agenția a subliniat, totodată, că eforturile Bulgariei de a adopta moneda euro reprezintă unul dintre cei trei factori pozitivi care afectează profilul de credit al țării, alături de nivelul scăzut al datoriei și de apartenența la UE. Spre deosebire de România, pentru bulgari, urmărirea atentă a aderării la zona euro a consolidat deja capacitățile instituționale și manageriale ale Bulgariei, potrivit Moody’s. Perspectiva stabilă a ratingului Bulgariei este legată de riscurile echilibrate, influențate de efectele pozitive ale unei potențiale adoptări a monedei euro, iar această perspectivă depinde, de asemenea, de factori precum creșterea gradului de îndatorare, schimbările în capacitățile de împrumut și riscurile legate de punerea în aplicare a Planului național de redresare pe fondul blocajului politic.

Moody’s a prognozat o creștere de 2,9% a economiei Bulgariei pentru 2024, emițând avertizări cu privire la înrăutățirea datoriei publice. În cazul României, evaluarea din aprilie făcută de agenția de rating ne-a plasat pe o traiectorie de creștere economică tot cu aproximativ 3%, dar cu o perspectivă solidă de a înregistra un deficit bugetar de peste 5,7% din PIB, peste criteriile de aderare la moneda unică. Consiliul Fiscal a emis pe 7 septembrie și o prognoză mai sumbră de atât, estimând un deficit de 8% la finalul anului și un procent de datorie publică de 52% din PIB, aproape 180 de miliarde de euro.

Așadar, România este încă departe de criteriile de convergență pentru adoptarea monedei euro, în timp ce vecinii bulgari au încă o șansă să îndeplinească condițiile de aderare până la finalul anului următor. Reformele structurale și stabilitatea economică necesare pentru adoptarea monedei unice se țin lanț și de o credibilitate crescândă în fața agențiilor de rating care informează decizii de investiții și relațiile economice fructuoase cu UE, însă cifrele arată și că nu există o strategie asumată vădit în acest sens de statul român.

Distribuie Distribuie Comentarii